Industria mobilei începe să „gâfâie”: preţul lemnului creşte şi forţa de muncă dispare. Importurile încep să crească simţitor

Mobila de import, în special cea din Polonia şi China, a început să îşi facă loc în casele românilor care doresc să economisească, în timp ce marfa nemţească şi cea italiană este preferată de românii bogaţi. Astfel, în primele zece luni ale anului trecut, importurile de mobilier au crescut din punct de vedere valoric cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, până la 524 de milioane de dolari, indică un raport realizat de Agenţia pentru Agricultură a SUA (USDA). Aceasta după ce în 2015, importurile au scăzut cu 4% faţă de 2014. Mai mult, jumătate din consumul local este asigurat de importuri, spune USDA. „Structura importurilor de mobilă este dominată de cea finisată, precum cea pentru camera de zi, cea pentru luat masa şi dormitoare cu o pondere de 51%, urmate de scaune (38%) şi saltele”, se arată în raportul USDA care indică şi canalele prin care se comercializează mobilă de import pe plan local. „Lanţurile de retail şi de magazine do-it-yourself sunt capabile să ofere clienţilor cantităţi mari de mobilă de la parteneri străini”, se mai menţionează în raport.

Exportăm 85% din mobilă. Noi cumpărăm din import

România continuă însă să fie net exportator de mobilier, cu o pondere de aproximativ 85% din producţie ajungând peste graniţe. Este vorba în general de mobilă de cea mai bună calitate care ajunge cu precădere în UE, în Germania şi Franţa care înghit aproximativ două cincimi din ce se exportă. Alte pieţe importante pentru mobila românească sunt Italia, Marea Britanie, Cehia şi Olanda.

În ceea ce priveşte piaţa internă, din estimările citate de USDA reiese că în 2016 valoarea producţiei a ajuns la aproximativ 2,65 de miliarde de dolari, cu 7% mai mult faţă de anul anterior. De asemenea, piaţa locală a crescut în 2016 cu 12%, atingând pragul de 1 miliard de dolari. „Importurile acoperă jumătate din consumul local”, se menţionează în raportul USDA. „Producătorii de mobilă se aşteaptă ca sectorul să crească moderat în 2017. Dar succesul acestei industrii va depinde de abilitatea acestora de a-şi adapta oferta gusturilor consumatorilor atât din punct de vedere al preţurilor, cât şi al designului”, se mai arată în raport.

Preţul lemnului şi forţa de muncă – problemele industriei 

În momentul de faţă, industria se confruntă cu o criză a lemnului, urmare a înăspririi legislaţiei privind tăierile de copaci. S-a ajuns astfel la o dublare, în unele zone, a preţului lemnului, dar şi la o lipsă a sa. Astfel, Regia Naţională a Pădurilor a scos anul acesta la vânzare cu 12% mai puţină masă lemnoasă decât anul trecut la un preţ cu 7% mai mare (46 dolari/m3). Aceasta după o accelerare a preţurilor până la dublu, şi în 2016.

„Disponibilitatea redusă a forţei de muncă reprezintă un alt impediment pentru industria mobilei, în afară de preţul lemnului. În general, nivelul salariilor în acest domeniu este cu 30% sub cel al angajaţilor din alte state. Acest lucru a generat o migrare a forţei de muncă către alte sectoare de activitate sau către alte state UE. De aceea, producătorii de mobilă trebuie să fie creativi pentru a atrage muncitori, oferindu-le salarii mai mari, transport gratuit, pachete pentru relocare sau traininguri”, se mai arată în raport.

Anul trecut, în industria mobilei lucrau în jur de e 61.500 de oameni.