De ce a ales Emmanuel Macron esplanada din faţa Luvrului pentru a sărbători eventuala victorie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe esplanada evacuată temporar duminică după-amiază în urma unei alerte de securitate a fost montată o scenă între piramidă şi Arcul de Triumf al Caruselului, la intrarea în grădina Tuileries.

Iniţial, Macron a dorit ca scena să fie amenajată pe Champ-de-Mars, cu Turnul Eiffel în fundal, însă primăria nu a fost de acord. Au fost luate în calcul şi alte variante, dar şi acestea au fost pe rând excluse.

Place de la Concorde (Piaţa Armoniei), a fost considerată de Macron prea ‘de dreapta’, acolo sărbătorindu-şi victoria Jacques Chirac în anul 1995 şi Nicolas Sarkozy în 2007.

Fostul ministru socialist, repoziţionat acum la centru, s-a gândit şi la Piaţa Bastiliei, dar a exclus-o şi pe aceasta pentru că ar fi fost prea ‘de stânga’, fiind de altfel locul unde actualul preşedinte François Hollande şi-a adunat susţinătorii în seara când a câştigat scrutinul din anul 2012.

Tot prea de stânga ar fi fost în opinia candidatului centrist şi Piaţa Republicii, unde Jean-Luc Melenchon şi Benoit Hamon au avut mitinguri electorale înaintea primului tur şi s-au desfăşurat manifestaţii ale Mişcării ‘Nuit Debout’ împotriva revizuirii legislaţiei muncii, fiind în plus şi locul unde francezii s-au recules după atacurile teroriste din anul 2015.

Prin urmare, Emmanuel Macron a ales în final esplanada Luvrului, pentru că este un loc ‘complet nou, consensual, neutru’, încărcat mai mult de istorie decât de politică, explică Christian Delporte, specialist în comunicare politică. Dar cu piramida Luvrului în plan secundar, ‘am putea eventual să-i reproşăm lui Emmanuel Macron că merge pe urmele lui Francois Mitterand’, completează acelaşi interlocutor.

Contracandidata lui Macron, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a ales tot un loc ‘neutru’ pentru a-şi sărbători o eventuală victorie în scrutinul prezidenţial, şi anume Chalet du Lac, în Pădurea Vincennes. Însă în timp ce pe esplanada Luvrului încap circa 10.000 de persoane, în locul pentru care a optat Le Pen ar intra numai aproximativ 1.400.

Prin aceste decizii, ambii aspiranţi la preşedinţia Franţei încearcă să fie consecvenţi mesajului principal pe care au dorit să-l transmită pe tot parcursul campaniei electorale, şi anume că ei se distanţează de partidele tradiţionale care domină scena politică franceză.