Dăianu: Campania de sprijinire a start-up-urilor este de salutat, dar nu este suficient

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Echilibrele macroeconomice trebuie să fie protejate, ca şi stabilitatea financiară. Dar o economie nu poate merge înainte fără spirit întreprinzător, fără inovaţie ce aduce câştiguri de competitivitate. Inovaţia, ca forţă ‘dezechilibratoare’ pozitivă, este de încurajat. Ceea ce se întâmplă în industria IT în Romania este mai mult decât notabil şi ajuta economia în ansamblu. Campania de sprijinire a start-up-urilor este de salutat. Dar nu este suficient; avem nevoie de un mediu de afaceri care să investească mai mult şi care să fie mai puţin preocupat de obţinerea de rente. Este de examinat rolul companiilor internaţionale în angrenarea economiei româneşti în lanţuri cu valoare adaugată mai înaltă’, a spus Daniel Dăianu, la o dezbatere asupra lucrării ‘Dinamism, rivalitate şi economia de surplus’.

Potrivit acestuia, România şi alte state din ‘Noua Europa’ au de dezvoltat capacitatea de a inova, iar un mediu de afaceri sănătos trebuie să fie ‘îngrijit’, trebuie să fie încurajat spiritul întreprinzător, să fie alocate mai multe resurse pentru educaţie, inclusiv cea vocaţională, pentru cercetare şi dezvoltare. Nu în ultimul rând, trebuie apărată concurenţa loială, combătută evaziunea fiscala, acea ‘tax avoidance’ şi trebuie, de asemenea, să fie mărită producţia de bunuri publice ce ajută mediul de afaceri.

De asemenea, Dăianu a spus că deşi în economia românească mai există firme cu mari probleme, acestea sunt tot mai puţine, ca fenomen, decât în primul deceniu al tranziţiei, iar unele firme nu adaugă valoare, însă, precum altădată, supravieţuiesc din varii motive.

‘Există firme ce produc valoare, dar nu sunt profitabile şi care au nevoie de restructurare majoră; din considerente diverse, unele de ordin social, sau din lipsă de resurse financiare, restructurarea este întârziată. Există firme mari care au profituri suprinzător de mici de ani buni; unele din ele este de presupus că folosesc ‘optimizări fiscale’, se practică şi prin alte părţi, pentru a plăti cat mai puţin fiscului. Există companii menţinute pe linia de plutire cu bani aduşi de acţionari. De ce acceptă acţionarii să efectueze ‘transfuzii’ de resurse, să-şi salveze firmele an după an? Întrucât nu se poate crede că avem de-a face cu samariteni; o explicaţie plauzibilă este că au loc alterări contabile care să ocolească fiscul. Atât timp cât acţionarii aduc bani de acasă pentru a salva firme proprii, unii ar putea zice ca este în regulă, deşi pare un comportament iraţional. Rămâne întrebarea privind funcţionarea pieţelor, regimul de constrângeri bugetare, dacă se poate tolera o astfel de situaţie de cei, Consiliul Concurenţei, ANAF/MFP, autorităţi de reglementare şi supraveghere, etc care trebuie să vegheze la buna conduită în afaceri. Cum semnala Reuters recent, România, alături de Bulgaria şi Croaţia, se află la coadă între statele din UE în privinţa întârzierilor la onorarea obligaţiilor de plată în relaţiile dintre firme’, a mai spus Dăianu.