ROBOR atinge un nou record al ultimilor doi ani. A crescut până la 1,46%, nivel de 2,28 ori mai mare decât în septembrie anul trecut

Adaugă-ne ca sursă preferată

În nouă zile bancare indicele Robor (în funcţie de care se stabileşte rata dobânzii variabile la creditele în lei) a crescut de la 0,9% la 1,46%.

„Ne confruntăm cu un ritm destul de accelerat al Robor la trei luni din mai multe motive, dar cred că lucrurile se vor calma. Vor mai exista plăţi de la Ministerul Finanţelor, decontări pentru achiziţii de bunuri şi servicii şi atunci evoluţia Robor se va mai potoli”, a declarat Horia Braun, economist şef al BCR.

Motivele care au condus la majorarea Robor în termen foarte scurt cu un procent foarte mare sunt legate de începerea constituirilor de rezervă minimă obligatorie de către bănci, la final de lună există mereu multe plăţi către bugetul de stat, există aşteptări de întărire a politicii monetare (şedinţa BNR de politică monetară are loc pe 3 octombrie 2017), execuţia bugetară este una neuniformă – 0,88% deficit este foarte puţin faţă de cât va urma. Pe deasupra, BNR a vândut foarte mulţi lei pentru a apăra nivelul de curs de 4,6 lei pentru un euro. Cu toate acestea, dividendele sociale au strâns cei mai mulţi lei din piaţă şi au forţat majorarea dobânzilor.

De asemenea, Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank, ne-a declarat că unul dintre cele şapte motive care au condus la această apreciere fără precedent a Robor este dividendul social pe care firmele de stat sunt obligate să îl acorde bugetului de stat. Acordarea forţată a acestor dividende este echivalentă cu strângerea unei mari mase de cash din piaţa interbancară. Retragerea de lichidităţi dintr-o piaţă cu o amplitudine de maximum 4,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii august nu poate conduce decât la majorarea dobânzilor.

Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele sub formă de dividende neangajate în proiecte viitoare, conform declaraţiei premierului Mihai Tudose din 12 septembrie 2017.