Bătaie pe porcul somon. Costă peste 10 lei kilogramul în viu, dar clienţii se înscriu pe liste de aşteptare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preţurile sunt duble faţă de porcul tradiţional, dar fermierii vând pe liste de aşteptare care se creează chiar din octombrie.”Sfârşitul lui noiembrie-începutul lui decembrie. Atunci este piaţa pentru aceşti porci. Se vinde pe liste de aşteptare, pentru că sunt foarte mulţi care ştiu despre calitatea cărnii acestor porci. Preţul este de 12-13 lei kilogramul în viu, iar anul acesta există în jur de 2.000 de capete (spre vânzare n.red) în toată ţara”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Alexandru Naghi, directorul tehnic al Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda, locul de unde a renăscut această rasă la care fermierii români renunţaseră după 1989. 

Inginerul, care este şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci Mangaliţa, susţine că „efectivele au crescut cu aproximativ 20% faţă de anul trecut”. „Avem perspective bune de creştere. Sunt mulţi care se interesează de material de prăsilă dat fiind faptul că sunt rase speciale care cresc în sistem extensiv, în semilibertate, sub cerul liber. Carnea lor nu se compara cu cea a porcului industrial şi se creşte mai uşor”, mai spune Naghi. În momentul de faţă, la nivel naţional, există în jur de 40 de crecsători de Mangaliţa şi Bazna şi câţiva procesatori, existând ferme şi cu 300-400 de capete.”La Institut creştem 20 de scroafe Bazna şi 22 Mangaliţa şi la vânzare avem în jur de 150-200 de purcei pe an, din ambele rase şi 10-15 vieri şi scroafe pentru reproducere. Nu ne putem extinde pentru că suntem lângă salină şi nu avem mai mult teren la dispoziţie”, mai spune Naghi.

La Recea, în Maramureş, fermierul Ioan Tătăran se pregăteşte şi el pentru livrările de Crăciun, care vor începe cu două săptămâni înainte de marea sărbătoare. „Avem o listă de aşteptare. Livrările încep cu două săptămâni înante de Crăciun. Avem 120 de capete de vânzare din 200 de efective cât are ferma noastră în total. Porcul în viu se vinde cu 10-12 lei kilogramul”, spune Tătăran care are şi o unitate de procesare, printre puţinele din România. Aceasta generează în jur de 85% din afacerea lui Tătăran, care s-a cifrat în 2016 la peste 2,5 milioane de lei. „Operăm şi o unitate de procesare care o capacitate de prelucrare Mangaliţa şi Bazna de 400-500 de kilograme pe zi. Distribuim în Baia Mare, Cluj, Târgu Mureş şi Bucureşti. Suntem de 15 ani prezenţi la târgul de la Agronomie, dar vindem şi în restaurante şi în unele hypermarketuri Auchan”, a mai declarat Tătăran, care se aşteaptă în acest an la un plus de 10-15% al business-ului. „Mai mult mergem pe produse cu valoare adăugată mare”, explică acesta .

Mangaliţa este o rasă creată în urmă cu aproximativ 200 de ani, în zona Aradului, din încrucişarea dintre mai multe rase de porci cu mistreţi. Este denumit şi porcul somon, întrucât are un procent de acizi graşi nesaturaţi ce ajunge la 70%, procent similar cu cel întâlnit în uleiul de măsline sau somon.