Legea anti-propagandă, care interzice anumite publicaţii ruse în Republica Moldova, promulgată de preşedintele Parlamentului

Susţinător al unei apropieri faţă de Rusia, Igor Dodon s-a opus în mai multe rânduri semnării unei legi care interzice difuzarea în ţară a unor „emisiuni de informare, politice şi militare din ţări care nu au semnat Convenţia europeană privind televiziunea transfrontieră”.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Parlamentul Republicii Moldova, decretul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului a fost semnat miercuri dimineaţă de preşedintele Parlamentului Andrian Candu, după ce Curtea Constituţională a constatat circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de şef al statului pentru promulgarea acesteia.

În 22 decembrie 2017, Parlamentul a menţinut votul pentru acestă lege, cunoscută drept legea anti-propagandă, care fusese trimisă spre reexaminare de către preşedintele Igor Dodon.

În Codul audiovizualului sunt incluse noi norme prin care „se asigură protecţia persoanelor, societăţii şi a statului de eventuale tentative de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior şi neadmiterii provocărilor cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova”. De asemenea, este prevăzută transmisia programelor de televiziune şi radio cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărârea adoptată anterior, preşedintele promulgă legea. După refuzul şefului statului de a promulga aceast[ lege, Curtea Constituţională moldoveană a suspendat temporar, în 5 ianuarie, a doua oară în decurs de o săptămână, prerogativele preşedintelui Igor Dodon, apreciind că preşedintele „are un drept să se opună prin veto doar o singură dată” legilor adoptate de Parlamentul majoritar proeuropean. „Preşedintele a refuzat să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale în deplină cunoştinţă de cauză”, a motivat Curtea Constituţională.

Fostă republică sovietică, Republica Moldova este împărţită între susţinătorii unei apropieri faţă de Moscova, care l-au adus la Preşedinţie în noiembrie 2016 pe Igor Dodon, şi cei care susţin o integrare în Uniunea Europeană, între care se află şi membrii actualului Guvern.

Această confruntare „se joacă pe plan intern şi extern: fiecare tabără caută să dovedească electoratului ei că-i apără interesele, în timp ce pe plan extern încearcă să obţină susţinerea partenerilor ei, Rusia sau Europa, în vederea alegerilor”, a explicat politologul moldovean Victor Ciobanu.