Apetitul pentru afaceri este în scădere. Economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă – analiză

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform analizei publicate miercuri, „blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcţioneze precum o maşină cu frâna de mână trasă”.

„Economia românească şi-a temperat avansul în acest an, spre 4% din PIB, iar primele efecte încep să se resimtă în mediul de business. Numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele şapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, faţă de acceaşi perioadă din 2017, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere (…) la prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construieşte la foc continuu, însă în aceeaşi măsură apar şi tot mai multe semnale îngrijorătoare. Dincolo de evoluţia inflaţiei şi acutizarea crizei de pe piaţa forţei de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business”, notează analiştii.

În plus, numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvenţă în prima parte a anului curent, este în creştere.

„Sunt presiuni tot mai mari pe lanţul economic. Creşterea preţurilor şi a costurilor de finanţare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan şi au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investiţional tinde să se tempereze pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerţ şi servicii. După un an 2017 în care mulţi indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfiinţări de firme (136.699 faţă de 105.982, în 2016) la radieri (82.295 faţă de 109.133, în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creşterii economiei subterane şi mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală’, afirmă experţii KeysFin.

În viziunea analiştilor, cele mai riscante sectoare din economia românească sunt: comerţul (2.812 insolvenţe, în 2017), construcţiile (1.324) şi industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află Sănătatea & Asistenţa socială (28), Învăţământul (35) şi Industria extractivă (39).

Totodată, în activităţile profesionale, perioada medie de încasare a creanţelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile. „În construcţii, situaţia este şi mai dificilă. Plăţile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă şi energia electrică & gaze. În industria prelucrătoare, plăţile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerţ la 113 zile în cazul plăţii datoriilor şi la 59 de zile în cazul încasării facturilor”, susţin reprezentanţii KeysFin.

Cu toate acestea, la nivelul anului 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6%, comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde de euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.

Potrivit sursei citate, din 2013 şi până în prezent, comerţul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce priveşte întârzierile la plată, în acest sector activând cele mai multe companii (aproape 200.000), cu o cifră de afaceri de peste 110 miliarde de euro.

Din totalul de 8.761 de firme aflate în insolvenţă din 2017, peste 30% erau din comerţ (2.812 firme), în scădere cu 65,7% faţă de 2013, respectiv 8.202 firme. Topul insolvenţei este completat de construcţii, cu 1.324 companii (3.054, în 2013) şi industria prelucrătoare – cu 1.089 (3.187, în 2013). Pe domenii de activitate, urmează transporturile şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele, activităţile profesionale, agricultura şi serviciile administrative şi de suport.

Datele citate de KeysFin arată faptul că, în primul semestru din 2018, sunt cu 12% mai multe firme care şi-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor nou înfiinţate a scăzut cu 19%, la 45.276.