Regulile UE exclud posibilitatea ca Manfred Weber să fie simultan preşedinte al Comisiei Europene şi lider al CSU

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am arătat până astăzi că pot combina bine sarcinile mele în Europa cu cele pentru CSU”, a declarat Weber pentru ediţia duminicală a publicaţiei Bild, atunci când a fost întrebat dacă ar putea face munca de lider al CSU, funcţie deţinută în prezent de ministrul de interne german Horst Seehofer. CSU este aliatul bavarez tradiţional al Uniunii Creştin-Democrate, partid condus de cancelarul german Angela Merkel.

Însă varianta revizuită a codului de conduită pentru comisarii europeni, aprobată în acest an, exclude în mod explicit deţinerea unor funcţii de partid „cu responsabilităţi manageriale”. Acest lucru pare să-l împiedice pe Manfred Weber să deţină simultan funcţiile de preşedinte al Comisiei Europene şi de lider al CSU.

Regulile le permit comisarilor europeni să participe la politica naţională „ca membri ai partidelor politice naţionale sau ai unei organizaţii a partenerilor sociali (precum sindicatele) ori în campaniile electorale naţionale, cu condiţia ca acest lucru să nu compromită disponibilitatea lor în serviciul Comisiei şi prioritatea dată obligaţiilor lor în cadrul Comisiei Europene”.

De asemenea, regulile respective permit „deţinerea unor funcţii onorifice non-executive în organisme ale structurii partidului”, dar exclud în mod specific „responsabilităţi de management”.

O sursă apropiată lui Manfred Weber a precizat că, în pofida speculaţiilor din presa germană, politicianul nu a declarat niciodată că doreşte să fie atât preşedinte al Comisiei Europene, cât şi lider al CSU, subliniind că se concentrează pe campania sa pentru a deveni şef al executivului comunitar de la Bruxelles.

Partidul Popular European (PPE), ce are cel mai mare grup politic din Parlamentul European, îşi va alege capul de listă în cadrul congresului ce va avea loc la Helsinki pe 7 şi 8 noiembrie. Cei doi candidaţi sunt actualul lider al grupului europarlamentar PPE, Manfred Weber, şi fostul premier finlandez Alexander Stubb.

Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din capii de listă în alegerile europarlamentare, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014 (aşa-numitul sistem ‘Spitzenkandidat’). Eventualul nominalizat va trebui să fie aprobat de o majoritate în Parlamentul European, dar Consiliul European este liber să nominalizeze o persoană care nu a fost cap de listă în alegerile europarlamentare.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, se opun unei legături automate între alegerile europarlamentare şi poziţia de şef al Comisiei Europene.

Conform estimărilor de marţi ale politico.eu, la alegerile europene din mai anul viitor PPE ar putea obţine circa 180 de mandate, socialiştii europeni 137 mandate, iar liberalii europeni 71 de mandate în viitorul Parlament European cu 705 locuri.