Bilanţul guvernului Dăncilă: parametri mari buni. Dar, pe execuţie, statul a răpit din economie bani pentru propriul salariu

În aproape doi ani de mandat guvernul Dăncilă a sporit accelerat prezenţa statului în economie, acesta ocupând azi cu aproximativ 3% mai mult din PIB. Principala sursă a acestei evoluţii este sporirea în ritm alert a salariilor angajaţilor statului, aceasta fiind cea mai dinamică sursă de cheltuieli bugetare. Statul a recuperat din această cheltuială prin sporirea veniturilor, iar prezenţa în economie i-a fost consolidată de păstrarea marjei de deficit bugetar. Plata s-a făcut din sugrumarea investiţiilor publice, în plin boom economic.
Ionut Tudorica - mie, 09 oct. 2019, 18:53
Bilanţul guvernului Dăncilă: parametri mari buni. Dar, pe execuţie, statul a răpit din economie bani pentru propriul salariu

La 29 ianuarie 2018 se instituia guvernul Dăncilă. Cum era bugetul atunci şi cum a ajuns acum să fie. Prezentăm cifrele înregistrate în execuţiile bugetare esenţiale. Cea de la sfârşitul anului 2017, cea pe 2018 şi cea disponibilă până acum. Sunt incluse şi datele din proiecţia bugetară pe 2019.

PIB-ul era la începutul anului 2018 de 842,5 miliarde de lei. Calculat la cursul din ziua învestirii guvernului Dăncilă, de 4,65 lei pentru un euro, PIB era de aproximativ 181 de miliarde de euro. Între timp, PIB-ul estimat pentru anul acesta a ajuns la 1.031 miliarde de lei. Cursul a urcat şi el, la 4,75 lei în prezent. Deci PIB este estimat la aproximativ 217 miliarde de euro în 2019.

Execuţia bugetului la sfârşitul anului 2017 arăta un deficit bugetar de 2,88% din PIB. La fel arată şi cea din 2018. Pentru 2019 este programat un deficit de doar 2,55% (cash), însă e greu de estimat ce se va întâmpla până la sfârşitul anului, de vreme ce ultima execuţie publicată, cea la opt luni, arată un deficit care a ajuns deja la 2,13% din PIB. Guvernul Dăncilă s-a încadrat, aşadar, în limita de deficit impusă de Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, care prevede un maximum de 3% din PIB.

Veniturile guvernului – în creştere

Veniturile totale ale statului erau în 2017 de 29,9% din PIB. La sfârşitul lui 2018 au depăşit pragul psihologic şi au avansat până la 31,1%. Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 33,4% din PIB.

Cheltuielile guvernului – în creştere 

Cheltuielile guvernelor Grindeanu şi Tudose, care au condus Finanţele publice în 2017, erau de 32,8% din PIB. În 2018 au avansat la 34% din PIB. Pentru 2019 cheltuielile au fost programate să ajungă la 35,9% din PIB. 

Expansiunea statului

Creşterea proporţiei veniturilor şi cheltuielilor în PIB arată o expansiune accelerată a statului în economie, ocupând circa 3% din PIB în plus în numai doi ani. Principala sursă a acestei expansiuni a fost creşterea salariilor bugetarilor. Care s-au văzut în veniturile statului din salarii şi în creşterea încasărilor din TVA, pe urma creşterii consumului, alimentată de politica de majorare a salariilor din sistemul public. Păstrarea unui deficit bugetar constant, arată că guvernul a acomodat creşterea veniturilor statului, din orice surse, cu cheltuieli pe măsură, în oricare direcţie, dar mai cu seamă în cea a creşterii propriilor salarii.

Salariile bugetarilor au sufocat investiţiile publice, adică infrastructura

Politica de creştere accelerată a salariilor bugetarilor a început înainte de guvernul Dăncilă, acesta menţinându-i ritmul alert. La sfârşitul anului 2017, cheltuielile cu personalul angajat la stat arătau un spor de 22%. La sfârşitul primului an al guvernului Dăncilă, această cheltuială a avansat cu 23,7%. Ultima execuţie bugetară arată iar un avans impresionant, de 20,9%.

Pe urma acestei dinamici s-a ajuns la următoarea situaţii. La sfârşitul anului 2017 cheltuielile de personal ale statului erau de 8,3% din PIB, iar cele de capital, reprezentând investiţiile publice făcute de stat, erau de doar 2,3% din PIB. În 2018, sub guvernul Dăncilă, cheltuielile de personal au avansat la 9,1% din PIB, iar investiţiile la numai 2,5% din PIB. 

Execuţia bugetară după numai opt luni din 2019 arată deja un 6,6% din PIB ocupat de cheltuielile cu angajaţii statului şi un anemic 1,2% ocupat de investiţiile publice, care, de obicei, înseamnă infrastructură. 

Cheltuielile cu asistenţa socială, din care aproximativ 80% înseamnă pensii au plecat de la 11% din PIB în 2017 şi au scăzut la 10,7% din PIB în 2018, aşadar, aceste cheltuieli nu au ocupat un loc mai mare în economie, în detrimentul altora.

Menţionăm că datoria publică a ţării a rămas constantă, la aproximativ 35% din PIB pe durata celor trei guvernări amintite.

Te-ar mai putea interesa și
Premier Energy cumpără parcul eolian „Mihai Viteazu” din judeţul Constanţa cu 88 de milioane de euro
Premier Energy cumpără parcul eolian „Mihai Viteazu” din judeţul Constanţa cu 88 de milioane de euro
Grupul Premier Energy a achiziţionat parcul eolian "Mihai Viteazu" din judeţul Constanţa, o regiune renumită pentru condiţiile favorabile de vânt, capacitatea totală instalată fiind de 80 MW,......
Oamenii de ştiinţă salută descoperirea unui material „interesant” care poate stoca gazele cu efect de seră
Oamenii de ştiinţă salută descoperirea unui material „interesant” care poate stoca gazele cu efect de seră
Oamenii de ştiinţă au salutat descoperirea "interesantă" a unui tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon, ...
Magazinele Lidl din România vor fi închise pe 5 și 6 mai 2024
Magazinele Lidl din România vor fi închise pe 5 și 6 mai 2024
Cele peste 350 e magazine Lidl din toată țara vor fi închise în prima și a doua zi de Paște, pe 5 și 6 mai 2024. Clienții ...
Ministrul de externe german pledează pentru admiterea rapidă în UE a Balcanilor de Vest – „Zonele gri” politice şi geografice în Balcani sau în estul UE sunt extrem de periculoase
Ministrul de externe german pledează pentru admiterea rapidă în UE a Balcanilor de Vest – „Zonele gri” ...
Ministrul de externe german Annalena Baerbock a pledat pentru admiterea rapidă în Uniunea Europeană a statelor candidate ...