Statul român a împrumutat 3 miliarde de euro la dobânzi foarte mici: între 2% şi 3,5% pentru împrumuturi pe 12 şi 30 de ani

Ministerul Finanţelor a împrumutat marţi, 21 ianuarie 2020, trei miliarde de euro, chiar dacă cererea investitorilor străini a fost de circa 12 miliarde de euro pentru emisiunea de bonduri a României. Sumele la care s-a împrumutat statul român în euro au fost remunerate cu o dobândă de 2% pentru împrumuturile pe 12 ani şi 3,5% pentru cele pe 30 de ani.
Economica.net - mar, 21 ian. 2020, 14:30
Statul român a împrumutat 3 miliarde de euro la dobânzi foarte mici: între 2% şi 3,5% pentru împrumuturi pe 12 şi 30 de ani

Emisiunea de bonduri lansată pe 21 ianuarie de România a fost suprasubscrisă până la nivelul de 12 miliarde de euro. România a împrumutat 3 miliarde de euro, în condiţiile în care programul guvernamental îi permitea doar 2,5 miliarde de euro. Dobânzile plătite de România sunt la niveluri record aşa cum ECONOMICA.NET a scris încă de la finele anului trecut.

Iniţial, pentru emisiunea pe 12 ani, costul finanțării a fost stabilit la MS+180 de puncte de bază, iar pentru 30 de ani la MS+285 puncte de bază. Aranjorii emisiunii sunt, potrivit Bloomberg, BNP Paribas, Citi, RBI, SocGen și Unicredit. Investitorii au subscris, cumulat pentru cele două emisiuni de eurobonduri, 12 miliarde de euro. Cel mai recent, Finanțele au ieșit pe piața externă în luna iulie a anului trecut, când au împrumutat 2 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri tot pe 12 și 30 de ani. Aceasta a fost a doua ieșire pe extern din 2019, după cea din martie. Împrumutul de 3 miliarde de euro din martie 2019 reprezenta cea mai mare sumă luată de stat la o singură ieșire pe piețele externe, fiind acum egalat.

Necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental se ridică, în acest an, la circa 86,9 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB (aproximativ 40,6 miliarde lei), precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2020, în sumă de 46,3 miliarde lei, potrivit unui document publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Ţinând cont de obiectivul limitării riscului valutar, cât şi de cel al dezvoltării pieţei titlurilor de stat, deficitul bugetar urmează să fie finanţat în proporţie de aproximativ 55% de pe piaţa internă şi, respectiv, 45% de pe piaţa externă.

MFP va avea o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanţare în anul 2020, urmărind păstrarea caracterului predictibil şi transparent al ofertei de titluri de stat şi pentru a reacţiona adecvat la potenţiale modificări ale tendinţelor pieţei şi comportamentului investitorilor, se arată în document.

Astfel, de pe pieţele financiare externe se are în vedere atragerea de resurse financiare în sumă totală de circa 6 miliarde euro, prin emiterea de euroobligaţiuni, operaţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare parţială a unor serii de euroobligaţiuni existente, plasamente private, în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe, şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale.

„Prin împrumuturile externe, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere reducerea riscului de refinanţare prin extinderea duratei medii rămase a portofoliului de titluri de stat, în condiţii avantajoase de cost, diversificarea bazei investiţionale, precum şi menţinerea şi consolidarea rezervei financiare în valută existentă la dispoziţia Trezoreriei Statului”, spun reprezentanţii Finanţelor, citaţi de Agerpres.

Pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere emiterea unui volum de titluri de stat în sumă de aproximativ 55 – 57 miliarde lei, cu o structură a maturităţilor majoritar pe termen mediu şi lung, utilizând următoarele instrumente: certificate de trezorerie cu discont pe termen scurt de până la un an, inclusiv, obligaţiuni de stat de tip benchmark pe termen mediu şi lung, lansate în anii precedenţi şi obligaţiuni noi care se vor redeschide frecvent în funcţie de cererea mediilor investiţionale, precum şi titluri de stat destinate populaţiei, cu maturităţi cuprinse între 1 an şi 10 ani, cu un volum estimat de aproximativ 10% din valoarea titlurilor de stat de emis pe piaţa internă (circa 6 miliarde lei).

Pentru realizarea obiectivului de dezvoltare a pieţei interne a titlurilor de stat, de consolidare şi extindere a curbei de randamente a titlurilor de stat denominate în lei şi de îmbunătăţire a lichidităţii pieţei titlurilor de stat, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark până la atingerea unor volume pe fiecare serie în valoare echivalentă de până la 2,5 miliarde euro, în condiţiile utilizării operaţiunilor de administrare a pasivelor.

Astfel, ţinând cont de finalizarea cadrului legal necesar împreună cu BNR, în funcţie de condiţiile existente în piaţa secundară în cursul anului 2020, Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să utilizeze operaţiuni de administrare a pasivelor, respectiv de răscumpărare în avans sau de preschimbare a titlurilor de stat.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Economia germană va pierde anul acesta 49 de miliarde de euro din cauza insuficienței forței de muncă
Economia germană va pierde anul acesta 49 de miliarde de euro din cauza insuficienței forței de muncă
Economia Germaniei va pierde anul acesta circa 49 de miliarde de euro pe care companiile le-ar putea obţine dacă criză de forţă de muncă specializată nu le-ar afecta producţia, potrivit unui......
BNS: Aproape 70% din finanţarea serviciilor medicale,pentru 16 milioane de persoane,este asigurată de sub 6 milione de angajaţi
BNS: Aproape 70% din finanţarea serviciilor medicale,pentru 16 milioane de persoane,este asigurată de sub 6 milione de ...
Un număr de sub şase milioane de angajaţi români plătesc 10% din veniturile obţinute, pentru a asigura servicii medicale ...
AEP: Au fost înregistrați 1.663 de mandatari financiari ai competitorilor electorali
AEP: Au fost înregistrați 1.663 de mandatari financiari ai competitorilor electorali
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că, la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European ...
Lucian Condruz, Lenovo: România s-a clasat pe al doilea loc în Europa ca vânzări de laptop-uri de gaming în 2023. Puterea de cumpărare este încă scăzută și românii cumpără un PC sau laptop ”bun la toate”
Lucian Condruz, Lenovo: România s-a clasat pe al doilea loc în Europa ca vânzări de laptop-uri de gaming în 2023. Puterea ...
România a ocupat locul al doilea pe piața de gaming din Europa, ca vânzări de PC-uri și laptop-uri cu o cotă de piață, ...