România, pe locul 3 în UE la ponderea angajaţilor în sectorul utilităţilor publice

Alte state membre cu o pondere mare a angajaţilor sunt Grecia (3,4%) şi Polonia (3,2%).

La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere a angajaţilor din sectorul utilităţilor publice sunt: Olanda (1,4%), Danemarca şi Austria (ambele cu câte 1,7%), Germania, Finlanda şi Suedia (toate cu câte 1,8%).

Sectorul utilităţilor publice acoperă furnizarea de electricitate, gaze, abur şi aer condiţionat (31% dintre angajaţii din sector), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor (22%), telecomunicaţii (19%), vânzarea cu amănuntul a combustibililor auto în magazine specializate (10%), colectarea, tratarea şi furnizarea apei (9%), fabricarea produselor din petrol rafinat (4%), canalizare (3%), activităţi de gestionare a deşeurilor şi de depoluare (1%), extracţia de ţiţei şi gaze naturale (1%), activităţi de sprijinire a extracţiei petrolului şi a gazelor naturale (1%).

Sectorul utilităţilor publice este dominat de bărbaţi, cu aproape trei sferturi (73%) din totalul angajaţilor, în 2019.

Majoritatea celor care lucrau în acest sector au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani (40%), în timp ce 1 din 3 (respectiv 33%) are 50 de ani sau mai mult, iar peste un sfert (27%) au vârsta între 15 – 34 de ani.

Datele Eurostat arată că regiunile din UE cu cea mai ridicată pondere ridicată a angajaţilor din sectorul utilităţilor publice sunt: Macedonia de Vest, în Grecia (5,8%), Sud-Vest Oltenia, în România (5,6%), Nord-Vest, în Bulgaria (5,4%).

În acelaşi timp, cea mai scăzută pondere, de sub 1,1%, se înregistrează în landul Austria Superioară, Giessen în Germania şi Brabantul de Nord şi Limburg, în Olanda.