Revolte în cele mai mari orașe din SUA. Armata a ieșit pe străzi. Trump acuză stânga radicală de instigare la violență

Mânia de care a fost cuprinsă ţara după moartea luni la Minneapolis a unui afro-american de 46 de ani, George Floyd, sub genunchiul unui poliţist alb, a provocat tulburări însoţite de jafuri şi incendieri voluntare în acest mare oraş din nordul ţării.

Violenţe au cuprins sâmbătă seara New York, Philadelphia, Dallas, Las Vegas, Seattle, Des Moines, Memphis, Los Angeles, Atlanta, Miami, Portland, Chicago şi capitala Washington. Guvernatorii statelor respective au apelat la Garda Naţională, iar unii au decretat restricţii de circulaţie.

Traficul rutier a fost întrerupt, maşini şi magazine – incendiate, iar forţele de ordine, desfăşurate în număr mare, au ripostat cu gaze lacrimogene şi, în unele cazuri, cu gloanţe de cauciuc.

Circa 5.000 de soldaţi ai Gărzii Naţionale au fost desfăşuraţi în 15 state şi în Washington, iar alţi 2.000 au fost plasaţi în stare de alertă pentru a fi gata să intervină dacă va fi necesar, a indicat duminică Garda Naţională.

Donald Trump a promis „să stopeze violenţa colectivă” şi a denunţat agitaţiile „stângiştilor radicali” şi în special mişcarea radicală „antifa” (antifascistă).

Potrivit instrucţiunilor sale, unităţile ale poliţiei militare au fost puse în stare de alertă pentru a putea interveni eventual la Minneapolis în termen de patru ore.

Sâmbătă, Trump îi ameninţase pe manifestanţii care s-ar apropia prea mult de Casa Albă că vor fi primiţi „câinii cei mai feroce şi armele cele mai ameninţătoare”, cuvinte denunţate de opoziţia democrată.

„El ar trebui să unifice ţara noastră şi nu să aţâţe flăcările”, a declarat duminică preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelos, la ABC.

Primăriţa Atlantei, Keisha Lance Bottoms, a comparat situaţia cu confruntările de la Charlottesville, unde ciocniri între militanţi suprematişti albi şi antifascişti s-au soldat cu un mort şi zeci de răniţi în august 2017. Trump apreciase atunci că există „oameni de bine” în ambele tabere.

„Preşedintele Trump agravează lucrurile”, a declarat ea pentru CBS. „Noi am depăşit punctul critic. Retorica sa nu face decât să inflameze lucrurile şi ar trebui doar să tacă”, a spus Keisha Lance Bottoms.

Candidatul democrat la Casa Albă, Joe Biden, a condamnat duminică violenţele. „A manifesta împotriva unei astfel de brutalităţi poliţieneşti este un drept şi o necesitate. Incendierea oraşelor şi distrugerea gratuită nu sunt”, a afirmat el.

Guvernatorul Minnesotei, Tim Walz, a atribuit haosul care domneşte la Minneapolis unor elemente exterioare statului său, care ar putea fi, potrivit lui, anarhişti, dar şi suprematişti albi sau traficanţi de droguri.

Cadavrul unui bărbat a fost găsit în oraş în apropierea unei maşini calcinate duminică dimineaţă, potrivit autorităţilor. Identitatea victimei şi cauza morţii nu au fost comunicate încă.

În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, agenţi antirevoltă au căutat să-i disperseze pe manifestanţii care încălcaseră restricţiile de circulaţie, respingându-i cu grenade fumigene şi grenade asurzitoare.

Poliţistul alb Derek Chauvin care, în înregistrarea video, apasă cu genunchiul minute în şir pe gâtul lui Floyd, a fost arestat vineri şi inculpat pentru „omucidere involuntară” şi „acţiune crudă şi periculoasă cauzatoare de moarte”.

Dar pentru numeroşi americani aceasta nu este suficient: ei cer inculparea sa pentru omucidere voluntară şi arestarea altor trei agenţi prezenţi la locul tragediei.

O nouă manifestaţie era prevăzută la amiază în faţa sediului Congresului din Minnesota, unde importante efective poliţieneşti au fost desfăşurate. Restricţiile de circulaţie au fost menţinute pentru duminică seara.