Contrabanda cu ţigarete se menţine la circa 13% din piaţă – studiu

Apar însă modificări semnificative în ceea ce priveşte provenienţa produselor de contrabandă şi structura pieţei negre la nivel regional.

Serbia este acum principala sursă pentru comerţul ilicit cu ţigarete, ajungând la o pondere de 29,1% din totalul produselor traficate ilegal, în creştere cu 8,3 puncte procentuale comparativ cu luna martie. De menţionat că, potrivit timbrului aplicat pe pachet, ponderea produselor provenite din Moldova este în continuă scădere. Din punct de vedere regional, se înregistrează creşteri semnificative în Sud-Vest (6 puncte procentuale, până la 14 %) şi Nord-Est (6,1 puncte procentuale, până la 28,3%.

Nivelul cel mai ridicat al comertului ilicit rămâne în Vest unde, în mai, se înregistrează o creştere de 4,7 puncte procentuale până la 35,7%. În acelaşi timp, a scăzut faţă de luna martie contrabanda în Bucureşti (-5,7 puncte procentuale, până la 8,1%), Nord Vest (-5,7 puncte procentuale, până la 15,1%) şi Sud Est (-6,5 puncte procentuale, până la 3,8%).

„Faptul că nivelul contrabandei cu ţigarete nu a crescut este pozitiv, mai ales dacă ţinem cont că în această perioadă am asistat la căderea unui guvern şi la schimbarea factorilor de decizie în majoritatea instituţiilor statului. În plus, ne-am aflat în plină campanie electorala pentru alegerile locale, un alt element ce ar fi putut influenţa priorităţile şi concentrarea autorităţilor cu competente în domeniul combaterii comerţului ilicit”, a declarat într-un comunicat Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România şi Moldova.

Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs la BAT Romania, spune că în ultimii doi ani contrabanda a săazut de la peste 36% la circa 13%.

„Cu toate acestea, în mai 2011 piaţa neagră se situa la 11,8%, iar în mai 2012 la 13,3%. O contrabandă de 13,3% înseamnă pierderi la bugetul de stat din taxe neîncasate de circa 400 milioane de euro”, a adăugat el.

Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris România şi Bulgaria crede că este nevoie de menţinerea stabilităţii legislative şi a predictibilităţii fiscale, alături de o politică coerentă în domeniu. Totodată, este nevoie de clarificarea situaţiei şi calificarea infracţiunilor în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal.