Rus: România a investit peste un miliard de euro în securizarea frontierelor

În acest context, oficialul român a precizat faptul că „flexibilizarea poziţiei ţării noastre, prin acceptarea compromisului polonez care prevede o abordare în două etape a aderării, nu a reprezentat o decizie uşoară”. Această propunere a fost totuşi acceptată de Guvernul României, pornind de la contextul politic european extrem de complex şi dificil, precum şi de la necesitatea consensului în ceea ce priveşte Guvernanţa Schengen.

„Flexibilizarea poziţiei noastre nu înseamnă că renunţăm la dorinţele noastre privind viitorul Uniunii Europene”, a subliniat Ioan Rus, în cadrul reuniunii de marţi, de la Parlamentul European (PE).

Demnitarul român a spus că România îşi doreşte o Uniune Europeană puternică şi funcţională, care se bazează pe principiile justiţiei, transparenţei şi eficienţei.

În acelaşi timp, a mai arătat ministrul român al Administraţiei şi Internelor, România „se opune cu fermitate sistemului bazat pe standarde duble, menite să fie severe cu statele candidate la Spaţiul Schengen şi, în acelaşi timp, mai flexibile cu statele care fac deja parte din acest spaţiu”.

„Condiţiile trebuie să fie invariabil aceleaşi, iar sistemul de evaluare trebuie să pornească de la premisa că aceste condiţii vor continua să fie respectate şi în viitor şi nu doar la momentul aderării”, a subliniat Rus.

De asemenea, Ioan Rus şi-a exprimat încrederea că poziţia României, care a înţeles semnificaţia consensului, „va constitui un exemplu pentru alţii atunci când vor participa la decizia privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen”.