Cipru preia preşedinţia UE, în plin marasm economic

Reprezentanţi ai Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europene (BCE) sunt aşteptaţi săptămâna viitoare în Cipru pentru a evalua situaţia sistemului bancar şi al finanţelor publice.

Aceştia trebuie să determine necesarul financiar al Ciprului, membru al zonei euro din 2008, şi reformele care trebuie aplicate în schimbul ajutorului.

Situaţia este complexă întrucât Cipru trebuie să organizeze negocierile referitoare la bugetul UE pentru anii următori, în timp ce se confruntă cu propriile probleme economice, a subliniat analistul Fiona Mullen.

„Ar fi jenant pentru orice ţară să îşi asume preşedinţia UE şi în acelaşi timp să ceară bani partenerilor”, a notat Mullen.

În opinia sa, condiţiile pentru ajutorul european ar trebui să fie draconic, întrucât guvernul a amânat să ia măsuri de echilibrarea finanţelor.

Statul cipriot trebuie deja să îşi majoreze veniturile cu 200 de milioane de euro, prin noi creşteri de impozite şi economii, pentru a reduce deficitul bugetar de la 6,3% în 2011 la sub 3% în acest an.

Guvernul a anunţat că nu va modifica impozitul pe profit de 10%, nivel foarte scăzut pe ansambul UE, care îi permite să atragă investitorii străini.

Responsabilii europeni vor încerca în schimb să impună reducerea cheltuielilor publice, reformarea sistemului de indexare a salariilor şi îmbunătăţirea supravegherii băncilor cooperatiste, a arătat Mullen.

În paralel, preşedintele cipriot Demetris Christofias încearcă să obţină un împrumut din partea Rusiei sau Chinei, pentru a uşura conduţiile impuse de UE.

Pentru 2012, autorităţile de la Nicosia au primit deja din partea Rusiei un împrumut de 2,5 miliarde de euro.

Cipru, al cincilea stat din zona euro nevoit să ceară ajutor financiar internaţional, este afectat de expunerea mare la Grecia. Mai multe bănci cipriote deţin portofolii mari de obligaţiuni suverane elene, care au fost puternic devalorizate.

Ratingul suveran al Ciprului a fost retrogradat în categorie speculativă, nerecomandată investiţiilor, de către cele trei mari agenţii de rating, astfel că ţara nu se mai poate finanţa de pe pieţele internaţionale.

Analiştii estimează că necesarul de finanţare al Ciprului este de până la 10 miliarde de euro.

La nivel minim, ar fi nevoie de 2,3 miliarde de euro pentru recapitalizarea celor mai mari două bănci din ţară, Cyprus Popular Bank şi Bank of Cyprus.

Bank of Cyprus este prezentă în România sub brand propriu, iar Cyprus Popular Bank prin Marfin Bank.