MFP a atras 2,07 mld. lei, prin obligaţiuni pe doi şi cinci ani, de trei ori peste suma indicativă

Adaugă-ne ca sursă preferată

În sesiunea de joi, jucătorii străini au arăta un interes semnificativ pentru moneda naţională, cursul coborând sub 4,49 lei/euro. Dealerii spun că piaţa este optimistă, iar jucătorii mizează pe stabilitate politică şi încheierea unui nou acord cu FMI.

De asemenea, investitorii au fost atraşi şi de randamente, având în vedere că pe valutele din regiune, zlot şi forint, se aşteaptă tăieri de dobândă, iar acest apetit a fost remarcat şi în licitaţiile pentru titlurile în lei, unde s-a întrerupt trendul de creştere din lunile trecute.

Prin titlurile pe doi ani, Trezoreria a atras 1,06 milioane lei, la un randament mediu în scădere la 6,44%, de la 6,45% acceptat săptămâna trecută. Valoarea indicativă a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar cererea băncilor a însumat 1,7 miliarde lei.

Prin emisiunea pe cinci ani, Finanţele au împrumutat 1,01 miliarde lei, la un randament de 6,57%. Ministerul a mai vândut titluri din această emisiune în noimebrie, când au atras 250 milioane lei, la un cost de 6,66% pe an. Băncile au depus oferte de 2,1 miliarde lei, de peste zece ori mai mult decât valoarea propusă, de 200 milioane lei.

Trezoreria intenţiona să atragă în luna decembrie 3,1 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă, uşor sub suma împrumutată în luna noiembrie, de 3,5 miliarde lei. De la începutul acestei luni, MFP a atras deja împrumuturi de 3,57 miliarde lei.

Următoarea operaţiune este programată pentru luni, când administratorii datoriei publice vor vinde certicate la un an, prin care urmăresc să atragă 700 milioane lei.

Ministerul Finanţelor a împrumutat în total în acest an 53,67 miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se adaugă emisiuni în valută de 3 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.