Lista de expresii pe care companiile nu trebuie să le folosească în niciun mesaj publicitar. Amenzile ajung la 60.000 de lei

Companiile riscă amenzi de până la 60.000 de lei în cazul în care folosesc în mesajele lor publicitare, inclusiv pe site-urile lor de prezentare sau pe paginile de social media, anumite expresii precum “cel mai bun raport calitate preț”, “cele mai înalte standarde”, "cea mai variată gamă de produse" etc. Ministerul de Finanțe a publicat o listă cu 33 de astfel de expresii, dar aceasta nu este exhaustivă.
Alina Stanciu - mar, 13 apr. 2021, 22:20
Lista de expresii pe care companiile nu trebuie să le folosească în niciun mesaj publicitar. Amenzile ajung la 60.000 de lei

Ministerul Finanțelor Publice, instituția care se ocupă inclusiv de implementarea legislației cu impact  în menținerea unei piețe concurențiale loiale, a publicat pe site-ul său o listă a “faptelor de publicitate sancționabile” ce cuprinde mesaje publicitare care, folosite de către agenții economici prin orice mijloc de comunicare, pot atrage sancțiuni de până la 60.000 de lei.

Aceasta pentru că încalcă articolele 4 și 6 din Legea 158/2008, privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

Lista cuprinde 33 de expresii pe care MFP, prin Direcțiile Generale Regionale, le-a identificat în cadrul controalelor efectuate de-a lungul timpului și pentru care a dat amenzi, considerându-le contravenții.

“În acord cu cadrul normativ menționat, Ministerul Finanțelor, la sesizarea comercianților, a asociațiilor ori organizațiilor care au un interes legitim constată încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 4 și 6 din Legea nr. 158/2008. În acest context legislativ, în acord cu prevederile art. 3 din Legii prevenirii nr. 270/2017 pe site-ul Ministerul Finanțelor la secțiunea ”Domenii – Publicitate înselătoare” a fost postată ”Lista faptelor de publicitate sancționabile”.

Lista faptelor de publicitate sancționabile cuprinde mesajele publicitare identificate în piață care reprezintă contravenții în sensul prevederilor Legea nr. 158/2008 pentru care instituția noastră are atribuții de constatare și sancționare, aceasta fiind de actualitate”, au explicat pentru Economica oficialii Ministerului de Finanțe.

Menționăm că Articolul 4 din Legea 158/2008 se referă la publicitatea înșelătoare care este interzisă, în timp ce articolul 6 face referire la publicitatea comparativă.

Aceasta este considerată legală, doar dacă dacă îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiții:

  • nu este înșelătoare, compară bunuri sau servicii care răspund acelorași nevoi ori sunt destinate acelorași scopuri;
  • compară, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esențiale, relevante, verificabile și reprezentative ale respectivelor bunuri ori servicii, care pot include și prețul;
  • nu discreditează sau denigrează mărcile, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii, activități ori situația unui concurent;
  • în cazul produselor cu denumire de origine, se referă, în fiecare caz, la produse cu aceeași denumire;
  • nu profită în mod neloial de reputația unei mărci, a unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent ori a denumirii de origine a produselor concurente;
  • nu prezintă bunuri sau servicii ca imitații ori reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtând o marcă ori o denumire comercială protejată;
  • nu creează confuzie între comercianți, între cel care își face publicitate și un concurent sau între mărci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, bunuri ori servicii ale celui care își face publicitate și cele ale unui concurent.

Lista nu este exhaustivă. Atenție la „cel mai/cele mai”!

Cele 33 de expresii nu sunt însă singurele pentru care agenții economici pot încasa amenzi. “Materia publicității este una extrem de dinamică și vastă raportat la definiția publicității de la art. 3 lit. a) din Legea nr. 158/2008, fapt pentru care ”Lista faptelor de publicitate sancționabile” cuprinde o enumerare a mesajelor publicitare (în extras)/sintagmelor interzise. Pot exista și alte fapte de publicitate care pot atrage răspunderea contravențională în sensul legii, dar acestea sunt singulare în practică. Ele pot fi contextuale și/sau nuanțate de la speță la spetă, considerent pentru care a fost dată spre informare publică ”Lista faptelor de publicitate sancționabile”, au mai explicat oficialii instituției.

De altfel, faptul că se pot aplica amenzi pentru folosirea în scopuri publicitare și a altor expresii se poate observa din deciziile instanțelor de judecată.

Spre exemplu, potrivit unor spețe analizate de Economica, judecătorii au dat câștig de cauză MFP în procese prin care agenți economici cereau anularea sancțiunilor primite pentru că au folosit în mesajele lor publicitare expresii precum “prețuri foarte, foarte mici”, “cele mai bune rețete”, cele mai fine ingrediente”, „cel mai mare distribuitor”.

MFP nu a făcut însă  precizări referitoare la expresiile din listă validate de instanțele de judecată sau neatacate de cei care au primit amenzi.

Conform oficialilor instituției, în implementarea legislației cu impact relevant în menținerea unei piețe concurențiale loiale, Ministerul Finanțelor aplică, coroborat cu Legea 158/2008, și prevederile Legii prevenirii nr. 270/2017 și ale pct. 54  din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017, precum și a modelului planului de remediere.

Ce se întâmplă dacă folosiți expresii considerate de agenții MFP sancționabile

În cazul în care agentul constată săvârșiriea unei contravenții prevăzute de Legea privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, acesta va încheia un proces-verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului, la care anexează un plan de remediere.

Compania are la dispoziție 3 ani de la aplicarea sancțiunii pentru a îndeplini obligațiile legale stabilite prin planul de remediere, timp în care nu trebuie să mai săvârșească aceeași sau altă contravenție. Altfel, riscă o sancțiune principală ce constă în amendă contravențională (cu limite valorice între 3.000 – 30.000, respectiv 6.000 – 60.000 lei) şi, după caz:

– încetarea publicității înșelătoare sau a publicității comparative ilegale;

– publicarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției necontestat sau a hotărârii judecătorești (în cazul în care a existat o plângere împotriva procesului-verbal), integral sau în extras;

– publicarea unei declarații rectificative de către comerciantul contravenient, atât prin intermediul unui ziar de largă circulație, cât și prin intermediul mijlocului de comunicare folosit pentru difuzarea anunțului publicitar interzis.

Te-ar mai putea interesa și
Anunț de la cea mai mare firmă de taxi din România. Atac pe față la Uber și Bolt
Anunț de la cea mai mare firmă de taxi din România. Atac pe față la Uber și Bolt
Speed Taxi, una dintre cele mai mari companii de taxi, anunță că începând din ianuarie 2026, aplicația va functiona la nivel național, în toate orașele din România unde existà taxiuri......
Studiu: Bunăstarea animalelor se vede în farfuria noastră: ouă mai gustoase și mai sănătoase de la găini crescute liber
Studiu: Bunăstarea animalelor se vede în farfuria noastră: ouă mai gustoase și mai sănătoase de la găini crescute liber
În România, milioane de găini ouătoare trăiesc în ferme industriale, în condiții care le limitează comportamentele ...
AFDD – dispozitivele de detecție a arcului electric care previn incendiile în instalații
AFDD – dispozitivele de detecție a arcului electric care previn incendiile în instalații
AFDD (Arc Fault Detection Device, în traducere „dispozitiv de detectare a defectului de arc electric”) este noua generație ...
E oficial. Ministrul Educației Daniel David a demisionat din Guvern
E oficial. Ministrul Educației Daniel David a demisionat din Guvern
Ministrul Daniel David și-a dat demisia luni din Guvernul României. Informația a fost confirmată pentru TVR Info de insuși ...