Europol: Criminalitatea organizată se extinde rapid în toate zonele UE. Ameninţarea nu a fost niciodată atât de mare

Raportul relevă că există un mare pericol ca infractorii să exploateze, de asemenea, pandemia de COVID-19 şi efectele sale economice şi sociale pe termen lung. Acestea ar putea fi ”condiţii ideale” pentru infractori pentru a viza cetăţeni, companii şi entităţi publice, scrie Agerpres.

Pe baza a mii de cazuri şi informaţii de la anchetatori şi servicii de securitate de pe teritoriul Uniunii Europene, experţii Europol au realizat o analiză cuprinzătoare.

Una dintre concluziile raportului este aceea că 70% din bandele şi reţelele infracţionale sunt active în cel puţin trei state membre UE. Cel puţin 40% dintre bandele infracţionale sunt implicate în traficul de droguri, de departe cea mai răspândită activitate infracţională în UE.

Studiul arată în mod clar un grad ridicat de organizare a bandelor infracţionale şi modul strâns în care lumea interlopă se împleteşte cu aspectele legale ale vieţii.

Bandele infracţionale sunt organizate aidoma companiilor, cu diferite niveluri de management. Peste 80% din reţelele infracţionale au folosit structuri de afaceri legale şi cel puţin 60% dintre bande au utilizat mita ca mijloc de a-şi continua afacerile.

Spălarea banilor a fost organizată în mod profesionist şi a fost creat un sistem financiar interlop, menţionează raportul, care adaugă că bandele infracţionale vor profita de toate posibilităţile pentru a submina economiile europene.

‘Am atins un punct de ruptură. Impactul asupra vieţii cetăţenilor, a economiei şi statului de drept este prea important. Iată ceea ce reiese din acest raport’, a declarat directoarea Europol, Catherine De Bolle, într-o discuţie cu AFP.

‘O pandemie prelungită va pune o presiune puternică pe economia europeană şi mondială’, iar recesiunea aşteptată ‘poate contura infracţionalitatea gravă şi organizată în anii viitori’, arată agenţia europeană în raport.

‘Infractorii se adaptează cu uşurinţă la pandemie’, a subliniat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson cu ocazia prezentării raportului, care a avut loc la Lisabona, dat fiind că Portugalia asigură preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE.

Europol este îngrijorat şi de o creştere a corupţiei legate de traficul de droguri, ‘cantităţi de cocaină fără precedent’ fiind în centrul unui trafic ‘spre UE provenind din America Latină, generând profituri de mai multe miliarde de euro’ pentru reţelele infracţionale din cele două zone.

În plus, puritatea cocainei traficate este ‘la cel mai ridicat nivel atins vreodată în UE’.

Traficul de cocaină ‘alimentează structuri infracţionale care se folosesc de resursele lor enorme pentru a infiltra şi submina economia UE, instituţiile publice şi societatea’, relevă Europol.

Percheziţiile efectuate de forţele de poliţie în porturi europene importante precum Anvers, Hamburg şi Rotterdam au permis capturi record, precum cea a unei încărcături de 23 tone de cocaină de către autorităţile olandeze şi germane la sfârşitul lui februarie.
Totodată, pandemia a deschis noi posibilităţi de exploatare a temerilor societăţii. ‘La început, am observat o creştere a contrafacerilor de măşti şi de gel hidroalcoolic. Acum vedem o creştere în comerţul cu vaccinuri false şi teste autoadministrate false’, a explicat De Bolle pentru AFP.

Ea a prevenit că ‘aceste vaccinuri false sunt un risc pentru sănătate’ şi ‘nu trebuie cumpărate’.

Raportul mai notează că pandemia a favorizat infracţionalitatea cibernetică, dat fiind că restricţiile în vigoare în multe ţări i-au obligat pe oameni să recurgă mai mult la internet.

‘Infrastructuri cruciale vor continua să fie ţinta hackerilor în anii viitori. Acesta reprezintă un risc semnificativ’, avertizează Europol.

La sfârşitul lunii ianuarie, mai multe ţări occidentale – printre care SUA şi state UE – şi Ucraina au dat o lovitură importantă criminalităţii cibernetice, printr-o operaţiune care a permis destructurarea malware-ului Emotet, considerat ‘cel mai periculos din lume’.

Europol îşi arată îngrijorarea mai ales faţă de riscul de ‘atacuri sofisticate şi de mare amploare contra unor infrastructuri esenţiale pentru a accesa şi a fura date sensibile’.