Statele Unite, Canada și Norvegia se vor alătura proiectului UE de colaborare militară PESCO

În timp ce NATO a depus eforturi pentru a diminua contradicţiile din legislaţiile celor 27 de state ale UE care au impact asupra transferului trupelor americane în Europa, UE dispune de un buget pentru consolidarea podurilor care nu sunt suficient de rezistente pentru a susţine trecerea tancurilor şi are mai multă influenţă comparativ cu NATO asupra schimbării normelor în blocul comunitar.

Conform deciziei care urmează să fie adoptată formal joi de miniştrii europeni ai apărării, Statele Unite, Canada şi Norvegia vor deveni primele state nemembre ale UE care vor colabora în cadrul Cooperării Permanente Structurate (PESCO) a UE, iniţiativă menită să aprofundeze legăturile în domeniul apărării şi care a fost lansată în decembrie 2017 de statele UE pentru a depăşi tradiţionala lor fragmentare în problemele de apărare.

În timpul scurs de atunci UE a alocat 1,7 miliarde de euro din bugetul său comun până în anul 2028 pentru îmbunătăţirea mobilităţii militare în sprijinul NATO. Sporirea mobilităţii militare are în vedere îmbunătăţirea schimbului de informaţii între statele UE şi reducerea birocraţiei la frontiere, inclusiv prin armonizarea reglementărilor vamale pentru a permite desfăşurări rapide şi înlesnirea transportului echipamentelor militare.

Ideea unui pact european de apărare a fost impulsionată de criticile fostului preşedinte al SUA, Donald Trump, care a acuzat europenii că nu alocă bugete suficiente pentru propria lor securitate. Dar cu toate că unii politicieni europeni doresc o ”autonomie strategică” pentru UE, iniţiativa PESCO nu echivalează cu o forţă militară comună, iar pentru multe state membre ale UE, mai ales cele din flancul estic care se tem de Rusia, NATO şi Statele Unite rămân baza garanţiilor de securitate.

Fostul secretar american al apărării din administraţia preşedintelui Trump, Mark Esper, a criticat în 2019 iniţiativele Uniunii Europene (UE) în sectorul apărării, considerând că acestea restrâng participarea producătorilor americani de armament. În timp ce blocul comunitar a apreciat că aceste iniţiative nu sunt concurente, ci complementare celor ale NATO, Esper a susţinut atunci că PESCO ”merge în direcţia greşită”, întrucât societăţile americane din industria de apărare nu pot participa la acest plan.