FMI sfătuiește guvernele să adopte planuri fiscale flexibile pentru stabilizarea datoriilor

Instituţia internaţională apreciază că fiecare ţară trebuie să determine momentul şi ritmul consolidării fiscale, iar planurile fiscale trebuie să ţină cont de stadiul pandemiei, vulnerabilităţile fiscale existente, presiunile provocate de îmbătrânirea populaţiei, necesităţile de dezvoltare şi dificultăţile istorice în colectarea veniturilor.

Statele trebuie să câştige timp şi să îşi stabilizeze datoria într-un mod mai puţin dureros, cu un cadrul fiscal credibil pe termen mediu. „Când creditorii au încredere că guvernele sunt responsabile din punct de vedere fiscal, rostogolirea datoriilor şi a deficitelor mai mari de finanţare devine mai uşoară”, apreciază FMI.

Cercetările FMI arată că ţările cu planuri fiscale credibile au costuri de finanţare mai scăzute şi şi-ar putea reduce mai repede datoria. FMI recomandă ţărilor să-şi menţină angajamentele faţă de ţintele fiscale în următorii 3-5 ani, cu politici specifice, cum ar fi majorarea taxelor sau creşterea vârstei de pensionare.

Reglementările fiscale, cum ar fi păstrarea deficitelor bugetare la un anumit procent în PIB, sau consilii fiscale independente în cadrul guvernelor ar putea spori credibilitatea. Dar FMI susţine că planurile fiscale trebuie să fie flexibile pentru a permite economiilor să se stabilizeze şi să evite reduceri ale investiţiilor publice importante.

Conform Raportului FMI din ianuarie, datoria guvernamentală brută globală ca procent din PIB va ajunge la 99,5% în 2021, comparativ cu 83,5% în 2019. Pentru ţările G20, datoria va ajunge la 109% din PIB în 2021, iar în economiile avansate va urca la 124,9% din PIB.

De asemenea, FMI se aşteaptă la un deficit global de 8,5% din PIB în acest an, la un deficit de 9,4% din PIB pentru ţările G20 şi de 8,8% din PIB pentru economiile avansate.