CCIR propune investitorilor japonezi să folosească Portul Constanţa pentru comerţul cu Europa şi cu România

 Portul Constanţa poate deveni un punct de depozit şi de tranzit important pentru bunurile aduse din Japonia în Europa şi în România, i-a transmis, luni, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR), Mihai Daraban, ambasadorului Japoniei în România, Hiroshi Ueda, potrivit unui comunicat remis marţi de CCIR.
AGERPRES - mar, 19 oct. 2021, 15:18
CCIR propune investitorilor japonezi să folosească Portul Constanţa pentru comerţul cu Europa şi cu România

„Pentru mediul de afaceri românesc este foarte important să nu se rezume la pieţele tradiţionale, precum cea a Uniunii Europene, şi să încerce să acceseze mai ales pieţele de desfacere ale statelor aparţinând G20, aşa cum este Japonia. În acelaşi timp, investitorii japonezi sunt mai mult decât bineveniţi în România, Portul Constanţa reprezentând o oportunitate, din acest punct de vedere, prin poziţia cheie din Marea Neagră. Portul Constanţa poate deveni un hub logistic important în mişcarea şi stocarea bunurilor aduse din Japonia pentru piaţa românească şi pentru Europa. Regiunea Portului Constanţa oferă toate facilităţile necesare pentru investiţii noi, inclusiv suprafeţe de teren generoase, asigurând totodată o poziţie strategică cu deschidere către Europa Centrală şi de Vest prin coridorul fluvial al Dunării. Acest tip de facilităţi sunt unice, având în vedere faptul că dezvoltarea porturilor din Vestul Europei a atins deja potenţialul maxim”, a declarat preşedintele CCIR, citat în comunicat.

La rândul său, ambasadorul Japoniei a explicat că oamenii de afaceri japonezi urmează să lanseze un program de burse în domeniul administrării afacerilor destinat antreprenorilor români.

„România şi Japonia au dezvoltat o relaţie foarte bună de cooperare, cel puţin în ultima perioadă, dovadă stând atât vizitele oficiale, cât şi proiectele concrete cum ar fi podul suspendat de peste Dunăre, realizat împreună cu o companie niponă. Mediul de afaceri japonez, reprezentant de Keidanren (Federaţia de afaceri din Japonia), este foarte interesat de piaţa românească, urmând ca atunci când situaţia pandemică o va permite, aceştia să organizeze o vizită de afaceri în ţara dumneavoastră. Programul presupune acordarea unei burse de studii de un an, cu toate cheltuielile asigurate, la finalul căreia absolvenţii primesc o diplomă de master. Astfel, reiterăm invitaţia către CCIR de a se implica în identificarea potenţialilor candidaţi pentru aceste burse, în domeniul administraţiei afacerilor”, a afirmat Hiroshi Ueda.

Potrivit datelor Oficiului Naţional Registrul Comerţului, volumul total al schimburilor comerciale România-Japonia însuma la sfârşitul anului trecut 745,27 milioane de euro şi 341,94 milioane de euro la sfârşitul lunii iunie 2021.

La nivelul lunii august 2021, în România activau un număr de 390 companii japoneze, cu o valoare totală a capitalului social subscris de 295,32 milioane de euro.

Te-ar mai putea interesa și
Bruxelles-ul a cerut Guvernului să justifice de ce a tăiat salariile din ANRE, ASF și ANCOM – surse
Bruxelles-ul a cerut Guvernului să justifice de ce a tăiat salariile din ANRE, ASF și ANCOM – surse
Comisia Europeană a transmis Ministerului de Externe o solicitare în care cere explicații legate de legea prin care au fost diminuate veniturile autorităților de reglementare, care sunt......
Peste un miliard de lei în 24 de ore, o nouă emisiune de obligaţiuni BCR
Peste un miliard de lei în 24 de ore, o nouă emisiune de obligaţiuni BCR
Banca Comercială Română (BCR) a încheiat o nouă emisiune de obligaţiuni senior nepreferenţiale în valoare de peste ...
Transelectrica a conectat la rețeaua electrică națională 1.000 MW noi în doar o lună
Transelectrica a conectat la rețeaua electrică națională 1.000 MW noi în doar o lună
Șeful Dispeceratului Energetic Național a afirmat că, doar în ultima lună, au fost conectate la rețea capacități ...
Rata şomajului la nivel naţional s-a majorat uşor, la 6,5%, în primul trimestru al anului – INS
Rata şomajului la nivel naţional s-a majorat uşor, la 6,5%, în primul trimestru al anului – INS
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64) s-a situat la 62,6%, în primul trimestru al acestui an, pondere ...