Rusia în Moldova: „Împarte şi stăpâneşte” – Deutsche Welle

Multe din acţiunile represive pe care le întreprinde împotriva Moldovei se aseamănă cu cele aplicate în ajunul războiului din 1992, de la Nistru, soldat cu separarea câtorva raioane de Est de restul Republicii Moldova, informeaza Deutsche Welle. 

În anul 2002, aflat la Chişinău într-o vizită oficială, fostul preşedinte al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezniov, a declarat cu text deschis că „Rusia a fost nevoită să declanşeze războiul din Transnistria în 1992, pentru a împiedica unirea Moldovei cu România”. Preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, scrie în cărţile sale de memorii, că în ajunul acelui sângeros război a fost chemat la Moscova unde i s-a spus că dacă nu semnează acordul de constituire a Comunităţii Statelor Independente se va „trezi cu 3 republici în loc de una” (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). La numai o lună de la acea ameninţare, au apărut tancurile la Comrat (autonomia Găgăuză), iar ulterior luptele s-au mutat la Nistru, Rusia înarmând bandele de gardişti transnistreni şi cazaci cu armament din depozitele sale.

Summit-ul UE de la Vilnius îngrijorează Rusia

Acum, în 2013, cu mici adaptări, evenimentele care au precedat războiul din 1992, se repetă. Numai că de data aceasta Moscova nu se teme de unirea Moldovei cu România, ci de o apropiere ireversibilă a Moldovei de UE la summit-ul Parteneriatului Estic al UE la Vilnius, în noiembrie curent. La începutul acestei săptămâni, Consiliul de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană a confirmat încheierea negocierilor asupra acordurilor de asociere şi de liber schimb, anunţând că „nu există obstacole ca aceste acorduri să fie parafate în cadrul reuniunii de la Vilnius din 29 noiembrie”.

Imediat după încheiera crizei politice de la Chişinău (instituirea noului Guvern) şi reluarea dialogului Moldovei cu Bruxelles-ul, Rusia şi-a reactivat agenţii de influenţă din Moldova: liderul separatist Evgheni Şevciuk a semnat acel decret cu privire la demarcarea aşa-zisei frontiere a Transnistriei. Şi pentru a provoca şi mai mult Chişinăul, el a inclus în schema sa şi 3 sate aflate acum sub jurisdicţia constituţională a Republicii Moldova. În paralel, la Chişinău au fost trimişi tot felul de portavoci ale Kremlinului, pe post de comentatori, care ofensau poporul Republicii Moldova pe la emisiunile televizate la care erau invitaţi. Următoarea provocare: reţinerea a 4 poliţişti moldoveni la aşa-zisa „vamă transnistreană”.

Propagandişti în sutană

Un alt element aplicat de Rusia – Biserica. Din senin, preoţii Mitropoliei Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse) şi-au amintit că deputaţii moldoveni nu au ţinut cont de solicitarea lor de a modifica Legea privind egalitatea de şanse care, în opinia lor, oferă drepturi exagerate minorităţilor sexuale. „Misiunea nocturnă” a preoţilor pro-moscoviţi este de a egala, propagandistic, imaginea UE cu cea a homosexualilor.

Găgăuzia – o altă pârghie a Moscovei

Cea mai recentă provocare rusească în Moldova este lansarea anunţului potrivit căruia „un grup de cetăţeni din Găgăuzia a adunat deja 5 mii de semnături privind independenţa Găgăuziei faţă de Republica Moldova. Anunţul a fost făcut de deputatul de la Comrat, Ivan Burgudji, de la acelaşi post de televiziune folosit şi de emisarii ruşi trimişi la Chişinău pe post de comentatori.

Vicepreşedintele Parlamentului de la Chişinău, Adrian Candu, a remarcat că presiunile asupra autorităţilor moldovene devin mai puternice „pe măsură ce Moldova se apropie de unele puncte ireversibile ce ţin de integrarea europeană”. „Federaţia Rusă provoacă un şir de acţiuni sistematice de denigrare a parcursului european al Republicii Moldova, iar ultimele evenimente din Găgăuzia fac parte din acest scenario”, consideră analistul politic Oazu Nantoi.