Canada vrea consolidarea „flancului nordic al NATO” în Arctica, în contexul invaziei ruse în Ucraina

„Trebuie să facem mai mult, trebuie să-i echipăm mai bine pe militarii noştri, pentru că ameninţarea este acolo”, a declarat luni şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly cu privire la Arctica, evocând o lume care „s-a schimbat după 24 februarie şi după invazia rusă” în Ucraina.

„Ştim că nu mai suntem atât de în siguranţă, atât de insulari aici, în America de Nord şi în Canada, ca înainte”, a explicat recent generalul Wayne Eyre, comandantul Forţelor Armate canadiene, potrivit căruia „marele Nord este un domeniu de preocupare-cheie”.

În acest context, ministrul canadian al apărării, Anita Anand, care preconizează să se deplaseze în Arctica în viitorul apropiat, a promis să „modernizeze” forţele armate ale Canadei. În 2021, cheltuielile pentru apărare ale Canadei reprezentau circa 1,4% din PIB, un buget pe care Anand intenţionează să-l majoreze la aproape 2%.

„Extremul nord este de asemenea flancul nordic al NATO”, a amitit Wayne Eyre, subliniind că, în ultimii ani, Rusia „a reocupat baze din timpul Războiului Rece altădată abandonate” în această regiune.

De altfel, în zonă manevrele militare nu au încetat niciodată. Pentru a-şi asigura supremaţia, Rusia face să navigheze acolo o flotă de spărgătoare de gheaţă nucleare.

În acelaşi timp, în Norvegia au loc de la mijlocul lui martie mari manevre militare în care sunt implicaţi 30.000 de soldaţi ai NATO şi ţărilor partenere. Organizate la fiecare doi ani, aceste manevre maritime, aeriene, terestre şi cu nave amfibii se desfăşoară pe zone vaste de pe teritoriul norvegian, inclusiv deasupra cercului polar arctic, menţinându-se totodată la o distanţă de mai multe sute de kilometri de frontiera ruso-norvegiană.

Însă, în opinia unor analişti, ar fi necesar ca în America de Nord să fie modernizat sistemul de alertă şi de supraveghere radar împotriva incursiunilor aeriene, sistem ce datează din timpul Războiului Rece.

Potrivit lui Michael Byers, expert în Arctica din cadrul Universităţii din Columbia Britanică (vestul Canadei), multă vreme în Canada a fost riscant din punct de vedere politic să sugerezi o creştere a cheltuielilor pentru apărare.

După Războiul Rece, Ottawa „nu a resimţit urgenţa” de a injecta bani în armata sa, pentru că nu se gândea că „o putere armată nucleară va invada o mare democraţie”, spune Byers. Odată cu invazia rusă asupra Ucrainei, expertul se aşteaptă ca „totul să se accelereze” în materie de buget militar al Canadei, în special prin dorinţa de a fi în măsură să respingă rachetele hipersonice ruse.

Potrivit lui Robert Huebert de la Universitatea din Calgary, pe lângă întărirea capacităţilor sale în Arctica, Rusia a revenit de asemenea la „comportamente din timpul Războiului Rece”, efectuând în ultimii ani incursiuni aeriene şi maritime în „apele teritoriale ale tuturor statelor din Nord”, inclusiv din Marele Nord canadian.

Mai devreme luna aceasta, Canada, SUA, Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca şi Finlanda au suspendat reuniunile Consiliului Arctic, în prezent prezidat de Rusia.

În viitor, experţii de aşteaptă să vadă „două Arctici”. Pe de o parte Rusia, care ar putea invita China să i se alăture în exploatarea de resurse energetice şi minerale submarine şi în dezvoltarea rutei maritime a Nordului. Pe de altă parte, „celelalte şapte ţări care nu vor să aibă nimic de-a face cu Rusia şi care cooperează între ele”, prognozează Mathieu Landriault, profesor la Universitatea din Ottawa.

Aceasta ar putea avea consecinţe asupra politicilor de mediu, estimează el, pentru că Rusia lui Vladimir Putin a făcut din exploatarea de zăcăminte arctice – petrol, gaz şi minerale – o prioritate strategică.

Aceasta ar putea, de asemenea, diviza populaţiile autohtone din această regiune, care întreţin legături culturale şi economice în pofida frontierelor, precum etnicii sami în Scandinavia şi cei din peninsula rusă Kola, la frontiera cu Norvegia.