Nu avem de ce să ne temem de perspectiva unei crize alimentare. În România putem vorbi de o risipă alimentară – ministrul Agriculturii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul a mai afirmat că pentru a preveni risipa alimentară, le recomandă cetăţenilor să meargă la cumpărături după ce au mâncat acasă, pentru a nu pofti prea multe produse, în magazine.

„Nu avem de ce să ne temem din perspectiva unei crize alimentare şi o spun cu responsabilitate. Trebuie să facem diferenţa dintre o criză alimentară, care este definită de lipsa alimentelor la raft, şi o criză a disponibilităţii populaţiei de a avea acces la acele alimente. Sunt două lucruri total distincte. Într-o ţară în care în anul 2021 s-au aruncat la gunoi 2.000.000 de tone de alimente, putem vorbi despre risipă alimentară. Ne putem face fiecare o analiză, cât din ceea ce cumpărăm fiecare ajunge la gunoi la finalul săptămânii şi atunci o să ne dăm seama că aceia sunt bani aruncaţi, putem fi mai responsabili”, a afirmat Chesnoiu.

Ministrul Agriculturii a relatat că a făcut un astfel de exerciţiu şi a găsit soluţia.

„Înainte să fac cumpărăturile, mănânc. Când mergi la cumpărături şi ţi-e foame, ai cumpăra jumătate de magazin. Le punem pe toate în frigider şi la finalul săptămânii umplem coşul cu produse agroalimentare care ajung la gunoi. În general, nu merg cu listă, pentru că adică funcţionez după ce am nevoie în casă să mă hrănesc. Am ajuns să întorc fiecare sticluţă de iaurt pe toate părţile să văd dacă e bio, când expiră”, a punctat Adrian Chesnoiu.

În altă ordine de idei, ministrul Agriculturii a reiterat faptul că materia primă agricolă trebuie procesată în România, pentru a adăuga plusvaloare şi abia exportată ca produse alimentare, dar pentru aceasta trebuie şi ca fermierii şi producătorii să fie ajutaţi de stat.

„Acesta este fundamentul acelui Program de susţinere a procesării şi de stimulare a procesării materiilor prime. România produce într-un an agricol bun, cum a fost anul trecut, 3 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui. Necesarul nostru de consum pentru ulei rafinat este asigurat din 1.200.000 de tone. Pe piaţa globală vedem că nevoia de ulei de floarea soarelui este tot mai mare, Indonezia a luat decizia de a stopa exportul de ulei de palmier, deci predicţiile de viitor sunt de creştere a necesarului de ulei de floarea soarelui. Este evident că o astfel de soluţie pe o piaţă deschisă pe care producătorii şi procesatorii români de ulei floarea soarelui o pot câştiga trebuie să vină inclusiv prin stimularea din partea statului şi toate programele pe care le elaborăm la nivelul Ministerului Agriculturii se fac împreună cu fermierii, cu procesatorii, cu beneficiarii programelor noastre de studii”, a afirmat ministrul Chesnoiu.

El a mai menţionat că în a doua jumătate a anului 2022, după rectificarea bugetară şi crearea cadrului legal necesar, acest plan va începe să fie pus în aplicare.

„Noua recoltă va începe la 1 august – ne dorim ca în timp, prin continuitatea acestui program, o parte din cele circa 7.000.000 de tone de grâu şi cele 1.200.000 de tone de seminţe de floarea soarelui să le procesăm în România. Abordarea mea pentru viitor, pe fondurile europene pe care le vor avea la dispoziţie fermierii în viitor, a fost să creăm unităţi mari de procesare, pentru că nu putem fi competitivi pe o piaţă globală cu unităţi procesatoare mici”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.