Fondatorul Tesla Motors vrea să revoluţioneze transportul pe distanţe medii cu proiectul Hyperloop

Adaugă-ne ca sursă preferată

Musk a prezentat proiectul futuristic ca alternativă la o linie feroviară de mare viteză între San Francisco şi Los Angeles, investiţie estimată la zeci de miliarde de dolari, prioritară pentru statul California. Opozanţii proiectului de cale ferată, printre care se numără şi Musk, cosideră că investiţia ar fi prea costisitoare şi ineficientă, iar transportul terestru pe această rută ar rămâne la fel de greoi.

Proiectul „Hyperloop” vizează transportul între oraşe, pe distanţe de până la 1.500 kilometri. Omul de afaceri a descris sistemul drept „asemănător unei puşti cu două ţevi”, tuburile urmând să meargă în paralel, aproape alipite, pentru cea mai mare parte a călătoriei, cu bucle la capete.

Pe traseul San Francisco – Los Angeles, proiectul propus de şeful Tesla este estimat la 6 miliarde de dolari dacă se va opta pentru capsule mai mici, focusate pe transportul de persoane, sau 10 miliarde de dolari în cazul unui proiect mai ambiţios, care să permită şi transportul de automobile.

Reţeaua feroviară de mare viteză planificată de autorităţile din California, a cărei construcţie ar urma să înceapă în acest an şi să fie finalizată în 2029, va conecta San Francisco, Los Angeles, San Diego şi Sacramento. Costurile pentru acest proiect sunt estimate la aproximativ 70 miliarde de dolari.

Tuburile Hyperloop ar fi instalate pe piloni la distanţe de 50-100 de metri, iar linia ar fi amplasată în apropierea unei autostrăzi existente, pentru a reduce la minimum costurile legate de achiziţionarea terenului şi impactul asupra mediului.

În viziunea lui Musk, partea superioară a tuburilor ar fi acoperită cu panouri solare, care ar genera, pe timpul zilei, mai multă energie faţă de necesităţile sistemului.

Capsulele metalice, încărcate cu pasageri şi chiar automobile, ar circula cu viteze de până la 1.300 kilometri pe oră, asigurând călătoria pe ruta San Francisco – Los Angeles în aproximativ 30 de minute.

Musk a postat luni pe blog detalii despre conceptul Hyperloop, convocând ulterior o conferinţă de presă. Miliardarul a publicat şi o prezentare de 57 de pagini a viziunii sale.

De-a lungul carierei sale, Elon Musk a încercat să atace industrii care i s-au părut ineficiente sau depăşite. În anii ’90, Musk a fost unul dintre fondatorii PayPal, o încercare de a reforma industria bancară. Averea pe care a câştigat-o în urma vânzării PayPal către EBay a fost investită în diverse proiecte în domeniul transporturilor, precum Tesla şi Space Exploration Technologies (SpaceX), companie care vizează aplicaţii comerciale ale transportului în spaţiu.

Tesla produce cele mai performante şi luxoase automobile cu propulsie totalmente electrică şi operează o reţea de staţii de încărcare răspândite în America de Nord. SpaceX concurează şi colaborează cu programele spaţiale naţionale din întreaga lume, lansând sateliţi pe orbită şi aprovizionând Staţia Spaţială Internaţională.

Musk estimează că, având în vedere costurile mai mici şi eficienţa energetică, biletul pentru o călătorie cu Hyperloop ar fi mult mai ieftin faţă de un bilet de tren sau de avion.

În ceea ce priveşte siguranţa, Musk şi-a prevăzut proiectul cu diverse mecanisme de urgenţă şi vizează o distanţă minimă de 5 mile (8 kilometri) între capsule.

„Există o frână de urgenţă. În general, distanţa de siguranţă dintre capsule ar fi de aproximativ 5 mile, deci numărul de capsule aflate în circulaţie între Los Angeles şi San Francisco la un moment dat ar fi de circa 70, cu plecarea la fiecare 30 de secunde”, a explicat miliardarul.

Proiectul imaginat de Musk vizează distanţe maxime de 1.000 mile (1.500 kilometri) între plecare şi sosire, considerând că, la distanţe mai mari, avionul devine mai eficient chiar dacă îmbarcarea şi debarcarea presupun proceduri care consumă timp.

„Are sens pe rute precum LA – San Fraicisco, New York – Washington, D.C., New York – Boston şi altele. La peste 1.000 de mile, costul tuburilor încep să devină prohibitive, şi în plus nu cred că ne dorim o reţea de tuburi care merg în toate direcţiile”, a afirmat investitorul.