Acţiunile SIF-urilor au urcat cu 1,7% – 5% în primele minute ale şedinţei, într-o piaţă în stagnare

După primele 30 de minute de tranzacţionare, acţiunile SIF Muntenia (SIF4) consemnau cea mai vizibilă creştere, de 5%, pe un rulaj de 182.000 de lei, în timp ce titlurile SIF Transilvania erau cele mai lichide, cu operaţiuni de 1,1 milioane lei şi, totodată, avansau cu 1,7%.

Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF responsabil de piaţa de capital, a declarat pentru Ziarul Financiar că miercuri ASF va discuta o propunere privind anularea restricţiilor care nu permit SIF-urilor să cumpere acţiuni între ele.

Potrivit lui Ursache, altă schimbare privind SIF-urile vizează scăderea cvorumului necesar pentru întrunirea AGA, în timp ce discuţiile privind pragul de deţinere (în prezent de 5% din capital) nu vor avea loc în acest an.

Creşterea acţiunilor SIF-urilor a dus indicele BET-FI cu 2,32% peste nivelul de vineri. Indicele include şi titlurile Fondului Proprietatea (FP), care au stagnat.

Evoluţia titlurilor celor cinci SIF-uri a influenţat şi ceilalţi indici în care acestea sunt cuprinse, respectiv indicii extinşi BET-XT şi BET-BK. Indicele BET-XT a crescut cu 0,59%, iar indicele BET-BK a avansat cu 0,87%.

Indicele BET-XT reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni de la BVB, inclusiv SIF-urile şi FP, dar şi acţiunile băncii austriece Erste (EBS).

Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în stagnare după primele 30 de minute de tranzacţionare, în timp ce indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, se plasa cu 0,21% sub nivelul de vineri.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 3,5 milioane lei (787.000 de euro), cu 52% peste rulajul din primele 50 de minute ale şedinţei de vineri, de 2,3 milioane lei (511.000 de euro).

Bursele europene au deschis şedinţa de luni în creştere, după ce organismele internaţionale de reglementare a sectorului bancar au relaxat o măsură care avea să limiteze gradul de îndatorare al băncilor.