Românii şi bulgarii care primesc ajutoare sociale în Germania îşi completează astfel veniturile minime

Beneficiarii români şi bulgari ai ajutoarelor sociale din Germania nu sunt câtuşi de puţin şomeri, ci îşi completează astfel venituri minime, întrucât de multe ori sunt folosiţi abuziv drept forţă de muncă ieftină, reiese dintr-un raport solicitat de o deputată de stânga (Die Linke) Biroului german pentru ocuparea forţei de muncă, anunţă joi Kölner-Stadt Anzeiger.
Economica.net - J, 16 ian. 2014, 10:27
Românii şi bulgarii care primesc ajutoare sociale în Germania îşi completează astfel veniturile minime

În iunie 2013, aproximativ 27.000 de români şi bulgari primeau ajutoarele sociale pentru şomerii de lungă durată /Hartz IV/, iar aproximativ 36% dintre aceştia desfăşurau în paralel şi o activitate pe piaţa forţei de muncă. ‘Datele arată faptul că nu poate fi vorba de un abuz asupra prestaţiilor sociale. Dimpotrivă, cel mult se poate vorbi de faptul că imigranţii sunt folosiţi drept forţă de muncă ieftină’, a precizat Sabine Zimmermann.

De la 1 ianuarie, de când au fost ridicate definitiv restricţiile de pe piaţa forţei de muncă din UE, românii şi bulgarii pot munci fără a avea nevoie de un permis de muncă. Unii politicieni conservatori (Uniunea CDU-CSU) a atras atenţia că astfel pot ajunge în Germania imigranţi slab pregătiţi, care ar urmări îndeosebi să profite de ajutoarele sociale – însă opoziţia consideră că este o atitudine populistă.

Potrivit unor date anterioare ale Institutului german pentru studierea pieţei forţei de muncă (IAB), la mijlocul anului 2013, aproximativ 10% dintre românii şi bulgarii din Germania primeau ajutoare sociale (Hartz-IV), procentul fiind mai mare decât cel din rândul întregii populaţii /7,5% dintre locuitori/, însă semnificativ mai mic decât cel înregistrat între toţi străinii din Germania – 15%. În plus, aproximativ 60% dintre românii şi bulgarii apţi de muncă stabiliţi în Germania au un job.

Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.

Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Germania fiind una dintre ţările care au menţinut până la acea dată restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.

Te-ar mai putea interesa și
Bolojan nu regretă că s-a întâlnit cu preşedinta CCR la Senat: A fost o întâlnire într-o instituţie publică
Bolojan nu regretă că s-a întâlnit cu preşedinta CCR la Senat: A fost o întâlnire într-o instituţie publică
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că nu are de ce să regrete că s-a întâlnit cu preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, la Senat, o instituţie publică în......
România, cu Guvern fără drepturi depline. Bolojan: Starea de provizorat s-a lungit prea mult
România, cu Guvern fără drepturi depline. Bolojan: Starea de provizorat s-a lungit prea mult
România are nevoie de Guvern, starea de provizorat s-a lungit prea mult, a declarat, vineri, premierul interimar Ilie Bolojan, ...
Ministrul german de finanţe îi cere lui Trump să pună capăt războiului „iresponsabil” cu Iranul
Ministrul german de finanţe îi cere lui Trump să pună capăt războiului „iresponsabil” cu Iranul
Ministrul german de finanţe Lars Klingbeil i-a cerut vineri preşedintelui american Donald Trump să pună capăt războiului ...
Ministerul Energiei a efectuat plăţi din PNRR în valoare de 233,07 milioane de euro, până la 28 august 2026
Ministerul Energiei a efectuat plăţi din PNRR în valoare de 233,07 milioane de euro, până la 28 august 2026
inisterul Energiei a efectuat, până pe 28 august 2026, plăţi către beneficiarii proiectelor finanţate prin Planul Naţional ...