Puterea de cumpărare a românilor rămâne una dintre cele mai scăzute din Europa

‘În ciuda creşterii continue din ultimii câţiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, cu toate că nivelul începe să crească treptat. Acest lucru reiese, de exemplu, şi din datele privind puterea de cumpărare (…) în 2013, puterea de cumpărare per capita era în medie de 3.491 euro. Această cifră reprezintă numai 27,1 procente din media europeană. Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranţa consumatorilor români de a avea mai mulţi bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este şi ea în creştere (…)’, potrivit GfK.

Pe de altă parte, indicatorul dorinţei de cumpărare rămâne unul negativ, la -12,1%, însă, spre sfârşitul anului 2013, se înregistra o tendinţă ascendentă în acest sens.

Conform cercetării, economia României este din nou în creştere, în condiţiile în care, în 2012, Produsul Intern Brut /PIB/ crescuse cu numai 0,7% faţă de anul precedent.

‘(…) creşterea a fost de 1,8 procente în prima jumătate a lui 2013, fiind şi mai ridicată în al treilea trimestru, respectiv de 4,1 procente. Pentru 2013, în ansamblu, se preconizează o creştere de peste două procente, tendinţa fiind ascendentă. FMI anticipează, pentru anii care urmează, o creştere cuprinsă între 2,5 procente (2015) şi 3,5 procente (2018). Această evoluţie pozitivă este atribuibilă în primul rând cererii ridicate pentru produse româneşti pe piaţa externă’, se notează în studiu.

În perioada ianuarie – septembrie 2013, exporturile au crescut cu aproape 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

‘Industria auto în special este căutată în afara graniţelor României. Situată la 0,3 procente, creşterea înregistrată în consumul privat a fost slabă comparativ cu anul precedent. Însă, în previziunea sa de toamnă privind anul în curs şi anul care urmează, CE anticipează o redresare semnificativă atât în ceea ce priveşte consumul privat, cât şi cheltuielile guvernamentale’, arată GfK.

În ceea ce priveşte aşteptările privind veniturile, ‘în România nu se poate vorbi despre o revenire, ci mai degrabă de o conservare a aşteptărilor privind veniturile – indicatorul a scăzut la -9, de la -8’.

La nivel general, studiul GfK menţionează faptul că forul european este optimist în ceea ce priveşte creşterea economică în zonă, de 1,4%, aceasta urmând să ajungă la 1,9 procente, în 2015.

‘Există însă, în continuare, diferenţe majore între diferitele state membre ale UE. Ţările baltice, respectiv Estonia, Letonia şi Lituania, anticipează rate de creştere cuprinse între 3 procente şi 4 procente. Experţii din Bruxelles preconizează că anul acesta performanţele economice ale ţărilor UE aflate în centrul crizei, cum ar fi Grecia, Italia, Portugalia şi Spania, vor înregistra doar uşoare îmbunătăţiri. Ciprul şi Slovenia vor trebui chiar să aştepte încă un an pentru ca economiile lor să înregistreze din nou rate de creştere’, conform studiului citat.

De asemenea, CE nu anticipează o scădere accentuată a şomajului nici în Europa, nici în zona euro. Rata şomajului în cele 18 ţări din zona euro va continua probabil să rămână la fel de ridicată în 2014 ca şi în anul anterior, situându-se la 12,2%, dar pentru 2015 se anticipează o uşoară scădere, până la 11,8%.

GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare a pieţei din lume, cu circa 13.000 de experţi care se străduiesc să dobândească o înţelegere cat mai aprofundată a modului în care oamenii trăiesc, gândesc şi fac cumpărături, zi de zi, pe peste 100 de pieţe.

În anul 2012, vânzările companiei se ridicau la 1,51 miliarde de euro.