FMI: Riscurile la adresa perspectivei economiei României sunt în linii mari echilibrate în 2014

Creşterea ar urma să fie anul acesta de 2,2%, mai puţin decât în 2013 (3,5%), dar cu un avans semnificativ al sectoarelor non-agricole. O absorbţie mai bună a fondurilor UE ar urma să sprijine o redresare graduală a investiţiilor. Consumul privat este aşteptat să se redreseze, cu o creştere a venitului real disponibil, în urma recentei politici de relaxare şi a nivelului scăzut record al inflaţiei, a salariului minim mai ridicat, precum şi a îmbunătăţirii generale a încrederii consumatorilor, pe fondul revenirii pe creştere a zonei euro, se arată în raportul FMI.

Inflaţia va rămâne scăzută în primul trimestru din 2014 (sub nivelul inferior al intervalului de variaţie stabilit de Banca Naţională a României), înainte de a reveni în partea superioară a intervalului, în a doua jumătate a lui 2014, în urma majorării preţurilor administrate. Potenţiala volatilitate a preţului alimentelor, totuşi, va continua să fie un factor major de incertitudine privind evoluţia inflaţiei.

FMI estimează că deficitul de cont curent se va amplifica uşor, la 1,5% din PIB în 2014 şi 1,9% din PIB în 2015 deoarece cererea pe plan intern începe să se redreseze. Intrările de capital ar urma să stagneze, pe fondul majorării investiţiilor străine directe (FDI) faţă de nivelul recent (deoarece perspectiva creşterii Europei se îmbunătăţeşte), al ritmului lent al procesului de deleveraging al băncilor străine şi al intrărilor continue de fonduri UE.

În timp ce performanţa solidă din industrie ar putea continua să sprijine creşterea pe partea de furnizare, iar absorbţia mai bună a fondurilor UE ar putea sprijini o redresare mai solidă în privinţa investiţiilor, gospodăriilor, corporaţiilor, procesul de deleveraging al băncilor străine alături de majorarea creditelor neperformante ar putea continua să constrângă avansul creditării şi să întârzie redresarea cererii interne, semnalează raportul FMI.

Mai mult, înăsprirea politicii monetare în economiile avansate ar putea duce la ieşiri de capital, deoarece investitorii reevaluează riscurile portofoliilor şi profitul, ceea ce ar putea pune presiuni asupra cursului valutar. Ieşirile de capital ar putea fi afectate şi de scăderea încrederii din cauza turbulenţelor din Ucraina. Ţinând cont de volumul masiv al creditării în valută, o depreciere severă a cursului valutar ar putea determina o deteriorare suplimentară a bilanţurilor băncilor şi a sectorului privat, avertizează FMI.

Incertitudinile politice crescânde privind alegerile din 2014, în special alegerile prezidenţiale, ar putea afecta stabilitatea discuţiilor politice şi încrederea consumatorilor şi a investitorilor, se arată în raportul FMI.