Este Germania o ţară de apologeţi ai Rusiei?

Este acceptabil să se manifeste înţelegere faţă de acţiunile Rusiei în Crimeea? Sunt pretenţiile Moscovei justificate? L-a provocat Occidentul pe preşedintele rus Vladimir Putin? De mai multe săptămâni, aceste întrebări domină dezbaterea publică din Germania şi, deşi în general politica externă rămâne un subiect de nişă, rezervat experţilor, problema acţiunii Rusiei s-a dovedit o excepţie.

Astfel, criza din Crimeea s-a impus drept principalul subiect al editorialelor şi al discuţiilor de la talk-show-uri, iar pe site-uri de internet subiectul conduce în topul vizualizărilor şi domină dezbaterile de pe forumuri. Nimic nu pare să polarizeze mai mult opinia publică din Germania decât întrebarea dacă anexarea Crimeii de către Moscova a fost o reacţie justificată la extinderea NATO în Europa de Est sau dacă Rusia a acţionat prin încălcarea dreptului internaţional, ceea ce ar face orice simpatie faţă de acţiunea sa inacceptabilă.

Pe de altă parte, cei care îşi exprimă înţelegerea pentru acţiunea Rusiei domină în mod clar forumurile de pe internet şi talk-show-urile, iar fostul cancelar german Helmut Schmidt declara chiar că situaţia din Ucraina este periculoasă ‘deoarece Occidentul s-a implicat atât de mult’. Pe de altă parte, legitimitatea acţiunilor lui Putin nu pare să-l intereseze pe fostul şef al guvernului german. ‘Mi se pare pe deplin de înţeles’, a replicat el. Mai mult, un alt fost cancelar, Gerhard Schröder, a recunoscut că el însuşi nu a respectat întotdeauna dreptul internaţional.

Lista lungă de persoane care tind să ierte Rusia pentru acţiunea sa se întinde de la Philipp Missfelder, purtătorul de cuvânt pe probleme externe al grupului parlamentar al conservatorilor cancelarei Angela Merkel, la cunoscuta feministă germană Alice Schwarzer, ca şi de la de stânga la clasa de mijloc şi la tabăra conservatoare. De altfel, Armin Laschet, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Renania de Nord-Westfalia, a avertizat chiar împotriva unui populism anti-Putin. Fie că este vorba despre persoane cu o viziune romanţată despre Rusia, despre cei cu o înclinaţie spre realpolitik, de nostalgici ai Uniunii Sovietice sau de teoreticieni ai stângii, există atât de mulţi germani care dau dovadă de înţelegere faţă de anexarea Crimeii încât unii au început să se întrebe dacă nu cumva Germania este o ţară de apologeţi ai Rusiei.

Atitudinea binevoitoare faţă de mâna de fier a Rusiei are multe origini – unele istorice, altele contemporane, unele idealiste, altele materialiste. Cele mai evidente sunt interesele de afaceri, în condiţiile în care companiile doresc să continue relaţiile comerciale cu Rusia şi, prin urmare, se opun sancţiunilor. Printre alţi factori care influenţează opinia publică din Germania figurează temerile legate de un nou Război Rece sau pur şi simplu un nou război, legăturile istorice cu Rusia, dar şi sentimentele anti-americane, larg răspândite în Germania. Nu în ultimul rând, există, fără îndoială, în Germania, o idealizare romantică a ţării lui Tolstoi şi Dostoievski.

Totodată, în fostele landuri din Germania de Est, notează Der Spiegel, există o legătură cu fosta putere de ocupaţie, uneori la limita sindromului Stockholm. Gregor Gysi, unul dintre liderii Die Linke şi fost şef al partidului care i-a succedat comuniştilor din Germania de Est, este un bun exemplu al acestui sentiment. Gysi crede că Germania şi aliaţii săi nu se comportă diferit de Rusia şi că o critică a acţiunilor Moscovei este ipocrită. Potrivit acestuia, credinţa ruşilor în răspunsurile militare este, de fapt, ‘aceeaşi viziune care continuă să predomine în Occident – dacă ne gândim la Iugoslavia, Afganistan, Irak şi Libia’.