Trump nu a renunțat la planul său expansionist față de Groenlanda. A amenințat-o pe șefa Guvernului danez cu represalii economice dacă nu cedează insula

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, care a avut miercuri o convorbire telefonică cu şefa Guvernului danez Mette Frederiksen, nu şi-a retras în această discuţie ameninţarea de a impune sancţiuni prin taxe vamale dacă Danemarca refuză să vândă Statelor Unite insula Groenlanda, a declarat joi Frederiksen, potrivit agenţiei spaniole de presă EFE, relatează Agerpres.
AGERPRES - J, 16 ian. 2025, 18:30
Trump nu a renunțat la planul său expansionist față de Groenlanda. A amenințat-o pe șefa Guvernului danez cu represalii economice dacă nu cedează insula

„Partea americană a insinuat că, din nefericire, ar putea surveni o situaţie în care să colaborăm mai puţin ca în prezent în sectorul economic”, a spus şefa Guvernului de la Copenhaga după o întâlnire cu liderii tuturor partidelor parlamentare daneze convocată pentru a-i informa despre conţinutul discuţiei sale cu Trump.

„Ne aflăm într-o situaţie gravă în ultima vreme. Facem tot ce putem pentru a o gestiona într-un mod cât mai inteligent posibil”, a adăugat ea.

Şefa Guvernului danez a avut de asemenea joi o reuniune cu executivii principalelor multinaţionale daneze, inclusiv cu compania farmaceutică Novo Nordisk şi cu cea producătoare de bere Carlsberg, pentru a discuta despre tensiunile cu SUA legate de Groenlanda.

În convorbirea de miercuri cu viitorul preşedinte al SUA, care a durat circa 45 de minute, Frederiksen a reafirmat că Groenlanda nu este de vânzare şi că cetăţenii acestei insule sunt cei care trebuie să decidă asupra unei eventuale declarări a independenţei faţă de Danemarca.

Pe de altă parte, această ţară este dispusă să îşi asume o „responsabilitate sporită” pentru securitatea în regiunea arctică, i-a mai spus Frederiksen lui Trump, pe care l-a invitat într-o vizită oficială în Danemarca, dar nu este clar dacă şi când viitorul preşedinte american va da curs invitaţiei.

Acesta din urmă nu a exclus posibilitatea folosirii forţei sau a sancţiunilor economice pentru a anexa Groenlanda, declaraţie nuanţată apoi de viitorul său vicepreşedinte, J.D. Vance.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Din 2009, când a primit o largă autonomie, Groenlanda are dreptul să îşi declare independenţa faţă de Danemarca, dar nu a făcut niciodată acest pas.

Această insulă vastă, dar care numără doar aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie dependentă de pescuit şi este finanţată masiv de Guvernul de la Copenhaga, cu aproximativ un miliard de dolari pe an, echivalentul a aproximativ jumătate din bugetul său, deşi dispune de mari resurse naturale, inclusiv petrol şi gaze naturale, dar exploatarea acestora nu s-a putut realiza până în prezent din cauza dificultăţilor geografice şi a costurilor ridicate.

Premierul Groenlandei, Mute Egede, este favorabil independenţei insulei, dar a spus în mod repetat că aceasta nu este de vânzare. Trump a avansat şi în 2019, în precedentul său mandat prezidenţial, ideea cumpărării insulei, respinsă de guvernul danez. Această idee nu este totuşi chiar nouă. După al Doilea Război Mondial, preşedintele american de atunci, Harry Truman, a încercat şi el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari în aur, considerând-o un teritoriu de mare importanţă strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar guvernul danez a refuzat oferta.

Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.

Deşi majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independenţa, puţini dintre ei consideră această opţiune ca fiind viabilă, având în vedere dependenţa economică faţă de Danemarca. O altă opţiune ar putea fi un aşa-numit pact de „liberă asociere” cu SUA, asemănător statutului pe care îl au Insulele Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific.

 

Te-ar mai putea interesa și
Iranul ameninţă că navele care nu respectă protocoalele de trecere prin Strâmtoarea Ormuz vor fi atacate sau scufundate
Iranul ameninţă că navele care nu respectă protocoalele de trecere prin Strâmtoarea Ormuz vor fi atacate sau scufundate
Gardienii Revoluţiei au a afirmat joi că Strâmtoarea Ormuz este sub controlul Republicii Islamice, conform legislaţiei internaţionale, şi a avertizat că navele care nu respectă protocoalele......
Nou parc de retail lângă portul Constanța. Globalworth și Global Vision reiau dezvoltarea unui teren de 10 hectare
Nou parc de retail lângă portul Constanța. Globalworth și Global Vision reiau dezvoltarea unui teren de 10 hectare
Global Vision, în parteneriat cu Globalworth, reiau dezvoltarea pe 10 hectare pe care le dețin în satul Lazu, la sud de ...
Românii au cheltuit pe produse de larg consum și electroIT 140 de miliarde de lei, anul trecut, peste 2024. Polonia, Slovacia și Lituania sunt pe scădere
Românii au cheltuit pe produse de larg consum și electroIT 140 de miliarde de lei, anul trecut, peste 2024. Polonia, Slovacia ...
Romanii au cheltuit în 2025 aproximativ 140 de miliarde de lei pe bunuri de larg consum și electro-IT, cu 5% mai mult față ...
Alertă în Alaska! SUA şi Canada ridică de la sol avioane de război pentru a intercepta avioane de luptă ruseşti în apropierea Alaskăi
Alertă în Alaska! SUA şi Canada ridică de la sol avioane de război pentru a intercepta avioane de luptă ruseşti în ...
SUA şi Canada au ridicat de la sol avioane militare pentru a intercepta avioane de luptă ruseşti în apropierea Alaskăi ...