Președintele Zelensky caută surse noi de finanțare, după ce Trump a suspendat ajutorul american pentru Ucraina – analiză EFE

Conştient de importanţa intrării în graţiile preşedintelui american Donald Trump pentru a continua să primească arme şi a ajunge într-o poziţie de forţă în cazul unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, preşedintele Zelenski a ales să accepte situaţia şi să caute alte surse de finanţare până la finalizarea auditului asupra asistenţei americane internaţionale cerut de preşedintele Trump în cele trei luni de pauză.

După ce a primit un raport cu privire la proiectele afectate de această decizie, şeful statului ucrainean a ordonat săptămâna aceasta administraţiei şi Guvernului să acopere cele mai urgente nevoi cu fondurile limitate de care mai dispune statul ucrainean nevoit să investească toate finanţele în apărare.

În plus, preşedintele Zelenski a ordonat intensificarea contactelor cu europenii, astfel încât UE şi ţările membre să îşi asume responsabilitatea pentru proiecte-cheie paralizate de decizia preşedintelui Trump.

În acelaşi timp, adjuncta şefului administraţiei prezidenţiale, Irina Vereşciuk, a anunţat că pregăteşte consultări cu SUA pentru a asigura continuitatea finanţării, calificând decizia liderului de la Casa Albă drept „neaşteptată” şi „îngrijorătoare”. „În timp ce stabilizăm situaţia, echipele de proiect trebuie să îşi menţină personalul şi realizările”, a spus Vereşciuk, în speranţa că Washingtonul va continua să ofere ajutor Ucrainei după încheierea auditului.

Şeful unui centru de analiză ucrainean care lucrează de luni de zile la îmbunătăţirea percepţiei despre Ucraina în anturajul apropiat al lui Donald Trump, şi care solicită anonimatul din cauza sensibilităţii problemei, bănuieşte că preşedintele american ar putea folosi această îngheţare a asistenţei ca pe o măsură de a pune presiune asupra Kievului în faţa procesului de negocieri pe care a promis să îl impulsioneze. El crede că întreruperea fluxului de asistenţă la nivel global a surprins atât autorităţile ucrainene, cât şi mulţi membri ai noii administraţii republicane care nu se aşteptau la o decizie atât de drastică.

În acest timp, societatea civilă şi ONG-urilor avertizează asupra impactului pe care îl va avea întreruperea asistenţei americane şi regretă graba deciziei şi lipsa de transparenţă cu privire la criteriile ce vor fi utilizate în cadrul acestui audit.

„O schimbare atât de rapidă şi drastică a politicilor şi a obiectivelor, fără să se acorde timp pentru a defini clar ce înseamnă, invită la o punere sub semnul întrebării a motivelor”, consideră Alessia Volpe, specialistă în gestionarea acordării de asistenţă umanitară care a lucrat în Ucraina şi în alte ţări în proiecte finanţate de către agenţia americană USAID.

Volpe a pus la îndoială, de asemenea, validitatea distincţiei între asistenţa obişnuită şi cea critică, destinată salvării de vieţi, pe care Washingtonul a decis să o ofere în continuare în aceste 90 de zile de pauză, considerând că ea ignoră complexitatea proceselor de asistenţă umanitară.

Preşedintele Volodimir Zelenski a identificat programele SUA dedicate promovării descentralizării capabilităţilor de producere a energiei electrice în Ucraina drept una din zonele cheie afectate. USAID a livrat Ucrainei zeci de turbine cu gaz pentru a produce energie electrică şi a compensa astfel deficitul cauzat de atacurile constante ale Rusiei asupra sistemului său energetic.

Sprijinul pentru spitale şi pentru veteranii de război răniţi care nu au mai reuşit să revină pe front, precum şi activitatea menită să accelereze tranzitul mărfurilor la graniţe sunt alte domenii pentru care Kievul caută finanţare urgentă.

Mai jos pe lista priorităţilor liderului de la Kiev se află capitole precum asistenţa acordată mass-media, pe care USAID a oferit-o până acum. Unele din principalele ziare dedicate jurnalismului de investigaţie din Ucraina au încetat să mai primească sprijin financiar din partea SUA, ceea ce le-ar putea afecta capacitatea de a descoperi cazuri de corupţie şi abuzuri de putere.

Într-un comunicat consultat de EFE, directorul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Media, Eugene Zaslavski, estimează că doar 20 de din cele 250 de publicaţii locale din Ucraina vor putea continua să funcţioneze în situaţia actuală. „Riscăm să pierdem un discurs local semnificativ, ce ar putea fi înlocuit cu propagandă şi război informaţional”, consideră Zaslavski, care avertizează şi asupra pierderii unor locuri de muncă, care afectează şi alte sectoare, dacă fondurile încetează să mai sosească, într-un context deja dificil.