Isărescu: ţinta de aderare la euro este extrem de ambiţioasă. Nu mai sunt tânăr, sunt forţat să fiu optimist

Actualul şi viitorul guvernator al Băncii Centrale spune că ţinta de aderare la zona euro, fixată pentru 1 ianuarie 2019, este „extrem" de ambiţioasă, dar încă fezabilă şi că este forţat să se declare optimist, din cauza vârstei sale, ceea ce indică că s-ar putea să nu mai candideze pentru încă un mandat după 2019.
Mihai Banita - lun, 16 iun. 2014, 13:01
Isărescu: ţinta de aderare la euro este extrem de ambiţioasă. Nu mai sunt tânăr, sunt forţat să fiu optimist

Întrebat în câte decenii este realist să credem că România va intra în zona euro de către Andreea Paul Vass (PDL), Isărescu spune că obiectivul 2019 agreat de politicieni este unul exterm de ambiţios, dar fezabil şi că nu îşi permite să nu fie optimist, din pricina vârstei.

„Eu nu cred în decenii, nu mă ajută vârsta, pe dumneavoastră cu siguranţă vă ajută, sunt forţat să fiu optimist. Mai adaug un cuvânt, este extrem de ambiţios (obiectivul de aderare), dar încă fezabil”, a declarat Isărescu, 64 de ani, la al cincilea mandat de Guvernator.

Acesta a făcut o paralelă cu aderarea României la Uniunea Europeană, când spune că a insistat personal pentru data de 1 ianuarie 2007, deşi de la Bruxelles ni se spunea că este mai portivit anul 2008. Isărescu spune că nici atunci nu eram pregătiţi, dar că a fost un lucru bun pentru România, şi că nu se ştie ce s-ar fi întâmplat dacă am mai fi întârziat încă un an.

Isărescu a mai spus că la momentul aderării, România era cu ţinta cea mai avansată pentru aderarea la euro, 2014, în timp ce Polonia sau alte ţări aveau ţinte precum 2009. Însă, „datorită crizei s-au schimbat multe, mai toate ţările, dar şi opinia de la Frankfurt, care vorbea doar de criteriile nominale, au lărgit aria, se vorbeşte de 11 indicatori, sunt mulţi de convergenţă reală, sintetizaţi de PIB per capita, dar nu numai, se vorbeşte de o omogenizare a economiei”.

Suntem singura ţară care şi-a fixat un ternen, restul Ungaria, Polonia, Bulgaria, Cehia, şi-au pus o ţintă pentru când se poate, spune Isărescu.

Această ţintă ar trebui să fie acoperită cu un parcurs cu obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete. Pare că obiectivul adoptării euro este un obiectiv monetar, nu este numai asta, mai spune guvernatorul.

„Dacă se lucrează coerent, acest obictiv trebuie să fie de ţară, folosit drept catalizator şi ancoră. Catalizator pentru societate şi ancoră să ne ambiţioneze să facem lucrurile la timp”, a adăugat acesta.

În opinia Guvernatorului, votat pentru un nou mandat la cârma BNR de către comisiile reunite, singurul candidat de altfel, ţinta de aderare reprezintă atât un catalizator cât şi o ancoră.

Despre mandatul care se încheie în octombrie şi care a început în 2009 Isărescu spune că a fost unul care a acoperit o perioadă foarte dificilă, din punct de vedere economic şi financiar.

BNR, spune Isărescu, s-a ocupat nu numai de stabilitatea preţurilor, obligatorie prin mandat, dar şi de cea a cursului de schimb şi a celei financiare.

Mandatul 2009-2014 a acoperit o perioadă destul de grea din punct de vedere economic şi financiar, respectiv cea în care criza a afectat România. „Această chestiune, deşi nu a fost prezentată expres în lege, a fost prezentată publicului pe măsură ce se întâmpla (…) În consecinţă, din practica pe care am avut-o, am început să acordăm o atenţie mai mare stabilităţii financiare. S-a înfiinţat o structură separată în BNR şi, în toate programele cu organismele financiare, un capitol substanţial a fost acordat sectorului financiar bancar”, spune Isărescu.

Acesta admite că în privinţa mandatului principal al BNR, cel de a asigura o inflaţie scăzută, obiectivul a fost îndeplinit mai târziu decât în alte ţări fost comuniste.

„Acum că suntem la sfârştiul acestui mandat, cu o oarecare întârziere faţă de alte ţări în tranziţie, avem o stabilitate a preţurilor. Este pentru prima oară când indicele preţurilor de consum a coborât sub 1%. Dar vreau să precizez că nu suntem în pericol de deflaţie, media anuală a inflaţiei este pe la 2%, vom monitoriza cum vor evolua preţurile”, a declarat Isărescu.

Acesta a reiterat faptul că „criza care s-a abătut asupra României nu a însemnat niciun ban public care să fie injectat în sistemul bancar românesc”.

„Nu este doar meritul băncii centrale este al întregii economii. Am avut o foarte bună colaborare cu participanţii la capital, investitorii, acţionarii băncilor, majoritatea cu capital străin”, spune guvernatorul.

Te-ar mai putea interesa și
Cutremure în zona Vrancea
Cutremure în zona Vrancea
Două cutremure cu magnitudini de peste 3 s-au produs, luni, în judeţul Vrancea, iar cel mai recent, cu magnitudinea 3,2, a avut loc la ora 20:37, la o adâncime de 84,5 kilometri, potrivit......
Peste 12 milioane de lei – bani imputaţi spitalelor pentru fişe de spitalizare şi foi de observaţie neconforme. Banii au fost plătiţi din Fondul Sănătăţii, la care cotizează salariaţii, unii pensionari, producătorii de medicamente – document oficial
Peste 12 milioane de lei – bani imputaţi spitalelor pentru fişe de spitalizare şi foi de observaţie neconforme. ...
Echipele de control ale Caselor de Asigurări de Sănătate au imputat 11,5 milioane de lei spitalelor la care au găsit ...
CASS la pensiile peste 3.000 de lei a adus 3,2 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii, adică 7% din veniturile totale, în şapte luni, efect direct al Legii 141 din 2025 – analiză
CASS la pensiile peste 3.000 de lei a adus 3,2 miliarde de lei la Fondul Sănătăţii, adică 7% din veniturile totale, ...
Impactul Legii 141 din 2025 în primele şapte luni ale anului 2026: 3,2 miliarde de lei au fost viraţi de către Casele ...
Comerțul online din România se schimbă: „Retailerii analizează mai atent ce dezvoltă, ce amână” – CEO Innobyte
Comerțul online din România se schimbă: „Retailerii analizează mai atent ce dezvoltă, ce amână” – CEO Innobyte
Companiile mari din retail devin mai selective în alocarea bugetelor pentru eCommerce, iar investițiile se mută de la ...