Guvernul german se arată reticent față de taxarea de către UE a giganților digitali americani, ca răspuns la tarifele lui Trump

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Trebuie să fim întotdeauna foarte atenţi în evaluarea locului unde recurgem la acţiunile cele mai drastice. Şi există motive întemeiate pentru care Comisia Europeană, în contramăsurile sale, a identificat cu precădere sectoarele în care există alternative”, a explicat ministrul german la sosirea la o reuniune informală a miniştrilor economiei şi finanţelor din statele UE desfăşurată la Varşovia.

El a răspuns astfel unei declaraţii a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times, a confirmat că printre măsurile de represalii comerciale împotriva SUA pe care executivul comunitar le examinează se numără şi taxarea marilor companii digitale americane.

„Trebuie să fim diferenţiaţi în răspunsul nostru, întrucât există produse pentru care capacitatea de a le înlocui cu bunuri din alte regiuni ale lumii este uşoară, în timp ce pentru altele este mai dificil. Nu am spus că excludem ceva, dar este important să fim nuanţaţi”, a explicat ministrul german.

El a subliniat că există domenii ale serviciilor digitale, în special acelea destinate sectorului corporativ, cum ar fi centrele de date, serviciile în cloud sau inteligenţa artificială, unde „pur şi simplu nu există suficiente alternative” la cele oferite de industria americană, de unde rezultă de altfel „deficitul substanţial în comerţul cu servicii” pe care UE îl are în relaţiile comerciale cu SUA.

În orice caz, a mai remarcat acelaşi ministru, UE are acum la dispoziţie un răgaz de timp pentru negocieri cu SUA, odată cu amânarea cu 90 de zile a unei părţi din taxele vamale impuse de Washington şi de asemenea a primelor taxe de retorsiune decise de UE, iar dacă negocierile nu vor funcţiona blocul comunitar va avea „o altă discuţie despre mecanismele de răspuns” faţă de politica comercială a preşedintelui american Donald Trump.

Comisarul european pentru comerţ, Maros Sevcovic, va avea luni negocieri cu oficiali americani la Washington, unde va fi însoţit de Bjoern Seibert, şeful de cabinet al preşedintei Comisiei Europene.

Statele Unite au impus luna trecută, într-o primă etapă, taxe vamale de 25% asupra importurilor de oţel, aluminiu, vehicule şi componente ale industriei auto, indiferent de ţara de origine. Faţă de aceste taxe UE a adoptat miercuri un set de taxe de retorsiune între 10% şi 25% asupra unei serii de produse americane diverse, de la motociclete până la soia sau carnea de pasăre.

În a doua etapă, preşedintele american Donald Trump a anunţat miercurea trecută taxe vamale constând într-o taxă de bază de 10% pentru toate importurile (cu excepţia celor deja taxate cu 25% şi a unor excepţii ce privesc produsele energetice, semiconductorii, etc.), la care pentru zeci de ţări se adaugă taxe vamale suplimentare în funcţie de taxarea de către acestea a importurilor din SUA şi de excedentul lor comercial în relaţiile cu SUA.

Pentru produsele importate din ţările UE taxele vamale percepute de SUA au ajuns astfel la 20%. Pentru produsele importate de SUA din China procentul taxelor vamale anunţate de Trump a fost de 34%, la care s-au adăugat taxele de 20% deja existente, aşadar 54%, ajungând între timp la 145% după ce au fost suplimentate săptămâna aceasta într-o spirală de represalii reciproce.

Dar Trump a declarat săptămâna aceasta, miercuri, că suspendă pentru 90 de zile taxele vamale suplimentare, adică cele care depăşesc nivelul de bază de 10%, cu excepţia celor aplicate Chinei, după ce numeroase ţări au solicitat negocieri cu Washingtonul.

În urma acestui ultim anunţ, Comisia Europeană a decis la rândul ei să suspende taxele vamale convenite miercuri de statele UE ca represalii faţă de taxele vamale de 25% impuse luna trecută de SUA pentru importurile de oţel, aluminiu, vehicule şi componente ale industriei auto, deşi aceste taxe aplicate de SUA au rămas în vigoare, cele suspendate de Trump fiind doar celelalte care depăşesc nivelul de bază de 10%. Pentru acestea din urmă Comisia Europeană ar fi trebuit să anunţe săptămâna viitoare măsurile de represalii, care s-ar fi adăugat celor anunţate miercuri şi care acum sunt suspendate.