Asociațiile magistraților consideră proiectul de creștere a vârstei de pensionare și de scădere a pensiilor drept o tentativă iresponsabilă și lipsită de loialitate constituțională

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) condamnă ferm tentativa de modificare iresponsabilă şi lipsită de loialitate constituţională a condiţiilor de pensionare ale magistraţilor, printr-o iniţiativă legislativă care, în fapt, reflectă încălcarea de către stat a obligaţiilor asumate fată de magistraţii în funcţie, la accederea în profesie, mascând incapacitatea factorilor de decizie politică de a identifica şi adopta o soluţie legislativă adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – Componenta C8 PNNR”, spun asociaţiile magistraţilor într-un comunicat de presă, relatează Agerpres.

Magistraţii amintesc faptul că au mai existat proiecte de modificare a condiţiilor de pensionare, respinse de Curtea Constituţională.

„Prin Decizia CCR nr. 467/2.08.2023 a fost declarată neconstituţională soluţia legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent: proiectul anterior prevedea creşterea vârstei de pensionare cu un an la fiecare an, fapt ce nu reprezenta o etapizare. Potrivit modificărilor legislative din 2023, vârsta de pensionare a magistraţilor este de 60 de ani, cu o creştere eşalonată până la această limită. Proiectul prezent măreşte vârsta de pensionare la 65 de ani şi propune o eşalonare cu 4 ani la fiecare an, având acelaşi rezultat: creşterea directă a vârstei de pensionare la 65 de ani, fără nicio etapizare, cu încălcarea flagrantă a deciziei CCR. Este, prin urmare, de neînţeles lansarea unei propuneri legislative mai drastice decât cea care a făcut obiectul controlului de constituţionalitate în anul 2023, stabilindu-se contrarietatea acesteia cu prevederile Constituţiei”, afirmă magistraţii.

Asociaţiile procurorilor şi judecătorilor spun că, potrivit Hotărârii CJUE din 5.06.2025, obligatorie pentru ţările membre, faptul că judecătorii în activitate au garanţia că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată „este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupţie în perioada lor de activitate”.

Citește și:

„Campania constantă de denigrare, decredibilizare a sistemului judiciar şi antagonizare a cetăţenilor faţă de magistraţi nu serveşte decât unui singur scop: identificarea unui vinovat de serviciu pentru problemele cu care se confruntă societatea şi pentru care factorul politic este incapabil să identifice soluţii legislative şi măsuri administrative adecvate de remediere. O asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă şi ireversibilă a puterii judecătoreşti, care este şi trebuie să rămână unul dintre pilonii democraţiei şi ai unui stat de drept, cum sublinia un preşedinte CEDO. Acest linşaj public nu numai că erodează imaginea sistemului judiciar, ci conduce şi la o segregare a societăţii civile, distrugând sistematic şi conştient încrederea în deciziile instanţelor judecătoreşti, din moment ce judecătorii, şi numai ei, sunt prezentaţi ca fiind sursa tuturor problemelor bugetare, cu ignorarea celorlalte peste 200.000 de pensii de serviciu şi speciale ale bugetarilor, precum şi a condiţiilor de pensionare ale acestora”, declară magistraţii.

Reprezentanţii judecătorilor şi procurorilor mai spun că „prin construirea unui eşafodaj de neadevăruri flagrante, ca urmare a evidenţierii unor exemple izolate şi a generalizării acestora, sau ca urmare a prezentării unor date financiare neverificabile de către opinia publică, de natură a crea frustrări sociale”, se realizează o anulare treptată a puterii judecătoreşti, contrar fundamentului ei constituţional.

Asociaţiile profesionale ale magistraţilor solicită judecătorilor de la Instanţa supremă să aibă în vedere sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul legii înainte de promulgare, iar CSM să convoace adunările generale ale magistraţilor pentru a dezbate acest proiect.

De asemenea, se solicită preşedintelui CSM să sesizeze CCR cu privire la conflictul juridic de natură constituţională între puterile
statului.

Comunicatul este semnat de judecătoarele Andreea Ciucă (AMR), Dana Gîrbovan (UNJR), Florica Roman (AJADO) şi procuroarea Elena Iordache (APR).