Cine concurează pentru conducerea BCE

Dacă va fi numit, va fi doar al doilea olandez care va prelua conducerea BCE, după primul preşedinte, Wim Duisenberg, scrie Agerpres.

Klaas Knot a demisionat din funcţia de preşedinte al Băncii Centrale din Ţările de Jos anul trecut, după un mandat de 14 ani, care a inclus şi un loc în Consiliul guvernatorilor BCE. În topul posibililor succesori, el este urmat de spaniolul Pablo Hernández de Cos, care conduce acum Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), şi de preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel.

Chiar dacă este în frunte, Klaas Knot nu este văzut de economişti drept cea mai puternică alegere. În schimb, ei o consideră pe Isabel Schnabel, economistă din Germania, şi membră a consiliului director de la BCE, cel mai bun candidat pentru a prelua funcţia de la Christine Lagarde, al cărei mandat se încheie în octombrie 2027.

Speculaţiile privind succesorul lui Lagarde au sporit în ultimele luni, cele mai mari şanse având Knot şi De Cos. Ambii au reputaţii solide şi au fost lăudaţi în mod public de Lagarde. Ea a vorbit în mod pozitiv şi despre Isabel Schnabel, luna trecută declarând că „sunt mulţi candidaţi foarte buni”, iar Schnabel este printre ei.

Pe lângă favoriţi, sunt amintiţi şi François Villeroy de Galhau, care conduce Banca Centrală a Franţei, şi Fabio Panetta, guvernatorul Băncii Centrale a Italiei.

Un alt potenţial candidat este Olli Rehn din Finlanda, care anterior a fost pe locul doi în cursa pentru funcţia de vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene. Studiul economiştilor vine după ce luni miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrupul) l-au nominalizat pe croatul Boris Vujcic pentru funcţia de vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, acesta urmând să devină prima persoană din fostul Est comunist care câştigă un loc în consiliul celei mai importante instituţii financiare a blocului.

Având asigurat sprijinul celor 21 de miniştrii de Finanţe din zona euro, Vujcic ar urma să preia la 1 iunie funcţia de la spaniolul Luis de Guindos, devenind numărul doi după preşedintele BCE, Christine Lagarde, într-un moment relativ calm, când rata inflaţiei se situează în jurul ţintei BCE iar pe agendă nu se află modificarea dobânzilor.

Decizia oferă de asemenea uneia din cele mai mici economii din UE şansa de a prelua o funcţie de top în cadrul BCE, fapt destul de rar pentru o instituţie dominată de primele patru naţiuni ale blocului de la înfiinţarea sa, cu mai mult de un sfert de secol în urmă.

Dar analiştii spun că funcţia de vicepreşedinte BCE nu este printre cele mai râvnite, iar principalele puteri europene nici măcar nu au concurat, concentrându-se pe marile funcţii ce vor fi disponibile anul viitor.

Nominalizarea viitorului vicepreşedinte al BCE marchează începutul unui proces de doi ani pentru înlocuirea celei mai mari părţi a Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, inclusiv a preşedintei Christine Lagarde în 2027. Tot anul viitor va fi numit economistul şef al Băncii Centrale Europene şi şeful operaţiunilor de piaţă, ceea ce ar urma să stârnească interesul mai multor ţări, apreciază analiştii.

Cei şase membri ai Comitetului executiv al BCE, numiţi de liderii UE, au fost în principal bărbaţi din patru state membre importante ale zonei euro, respectiv din Franţa, Germania, Italia şi Spania. Fostele state comuniste din estul Europei, care reprezintă o treime din bloc, nu au deţinut niciodată un loc.

Cei şase supervizează operaţiunile zilnice ale BCE.