Am crescut mult dar suntem încă în urma Europei. Cum o duc românii la 25 de ani după Revoluţie

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Obiectivul de a transforma România într-o ţară independentă din punct de vedere energetic va declanşa investiţii publice şi private semnificative atât în sectorul energiei tradiţionale (pentru a valorifica rezervele de gaze naturale din Marea Neagră), cât şi în producţia de energie nucleară. Acest lucru ar trebui să ducă nu doar la majorarea producţiei de energie, dar şi să aibă un impact pozitiv asupra exporturilor şi să asigure o bază de costuri mai reduse pentru companiile locale, ceea ce va oferi României un avantaj competitiv la nivel regional’, arată, într-un raport al Erste Group, Radu Crăciun, economist şef al BCR.

Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, care va fi pus în aplicare începând cu 2015, vizează creşterea productivităţii în agricultură (situată în prezent la 50% din media UE) prin încurajarea dezvoltării exploatărilor agricole de dimensiuni medii, care vor fi mai eficiente în valorificarea calităţii foarte bune a solului, ceea ce va permite diversificarea extinsă a culturilor, arată economistul şef al BCR.

‘Exportul de produse alimentare prelucrate este în creştere, ceea ce demonstrează că România are mai multe oportunităţi în crearea de valoare adăugată decât în exportul de produse agricole. Nu în ultimul rând, sectorul IT/ telecomunicaţii îşi va păstra probabil dinamica pozitivă datorită educaţiei universitare de calitate în domeniul IT, cererea de specialişti IT fiind dublă faţă de numărul anual de absolvenţi ai celor 6-7 universităţi din domeniu. Estimăm că accesul la finanţare se va modifica semnificativ în următorii ani. Corecţiile macroeconomice din ultimii ani au determinat companiile locale să acţioneze într-un mediu caracterizat de dobânzi aflate la un minim istoric, stimulate de inflaţia foarte scăzută şi de percepţia privind un risc suveran mai redus (oglindită de creşterile ratingului de ţară)’, explică Radu Crăciun.

În opinia acestuia, sectorul IT reprezintă o reuşită certă, cu un mix de companii de succes: cele locale cu acoperire globală, firme nou înfiinţate vândute cu succes şi jucători globali care îşi extind activităţile de proiectare, cele comerciale şi de servicii suport în România.

Crăciun reaminteşte că peste 50 de companii IT internaţionale şi-au deschis birouri în România, unde lucrează peste 64.000 de specialişti, ceea ce face ca ţara să se plaseze pe primul loc în UE şi pe locul 6 la nivel mondial în funcţie de numărul angajaţilor din domeniul tehnologic pe cap de locuitor.

‘În infrastructură, România îsi valorifică din ce în ce mai bine poziţia geografică, în pofida dezvoltării încă modeste a reţelei rutiere. Ne aşteptăm ca, până în 2030, să se realizeze investiţii de până la 24 miliarde de euro pentru construcţia a 480 kilometri de autostrăzi şi 2.400 km de drumuri expres. Portul Constanţa a devenit cel mai mare port de cereale din Europa, anticipând viitoarea poziţionare a României în acest sector economic. În agricultură, productivitatea creşte într-un ritm lent dar sigur, iar terenurile fragmentate încep să fie consolidate şi să se bucure de atenţie specială din partea agricultorilor şi investitorilor din Occident, dispuşi să aducă know-how şi să faciliteze creşterea producţiei cu valoare adaugată mai mare. Producţia medie pe hectar pentru exploatările agricole care utilizează tehnologii moderne de producţie a ajuns, în 2013, la 6,3 tone pentru grâu, peste media europeană. Gradul de ocupare în agricultură scade treptat, de la 41% din totalul forţei de muncă în 2000,0 la 28% în prezent’, subliniază analiza citată.