Eliminarea CASS la pensiile peste 3.000 lei retrogradează România la neputinţă învăţată care va fragiliza sistemul sanitar. Legea 141 schimbă mentalitatea oamenilor despre responsabilitate şi solidaritate în finanţarea sistemului sanitar

Alegerea pragului venitului din pensie de la care guvernul a decis reţinerea CASS e o decizie discutabilă, însă ce e dincolo de orice îndoială pentru omul care înţelege cum funcţionează finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate este urgenţa şi nevoia obiectivă de lărgire a bazinului de plătitori de CASS din rândul celor asiguraţi fără plata contribuţiei.

Schimbarea mentalităţii în privinţa asumării responsabilităţii colective asupra finanţării FNUASS a început prin Legea 141 din 2025, dar ca să producă efecte mai profunde în societate, guvernul ar fi de dorit să înţeleagă că mai are mult de lucru la comunicarea relevanţei acestor nepopulare, dar necesare măsuri de extindere a bazinului de plătitori de CASS, cum influenţează contribuţia fiecărui cetăţean starea sistemului sanitar.

Doamnelor şi domnilor pensionari cu pensii peste 3.000 de lei, care aţi devenit brusc, din august 2025, plătitori de CASS, mi-aţi comunicat în repetate rânduri nemulţumirile dumneavoastră. Vă înţeleg frustrarea, vă simt furia. Contribuţia dumneavoastră la sănătate contează, salvează vieţi, salvează oameni care la rândul lor au grijă să ridice, să crească alţi oameni. Contribuţia dumnevoastră nu e doar o valoare statistică într-un raport guvernamental. Ea face diferenţa între un tratament decontat, acordat la timp, şi temporizarea tratamentului din cauza lipsei fondurilor. Acesta e doar un exemplu şi poate nici cel mai relevant despre impactul CASS reţinute din pensia dumneavoastră.

Robusteţea sistemului asigurărilor sociale de sănătate depinde de fiecare dintre noi.

Legea 141 care a extins bazinul de plătitori de CASS ar trebui să responsabilizeze nu doar cetăţeanul scutit zeci de ani de la plata CASS, devenit brusc plătitor de contribuţie, ci şi guvernul care e de acum dator faţă de cetăţenii pe care-i obligă să metabolizeze un nou statut şi să-şi asume costurile financiare care decurg din noul statut de plătitor de CASS, dar şi faţă de ceilalţi plătitori de CASS, să verifice mai des, mai atent, mai riguros, mai extins cum sunt cheltuite fondurile colectate la FNUASS, să depisteze prompt amploarea fraudei în sistem, dacă vrea acceptabilitate socială a măsurilor nepopulare prin care a căutat să obţină echitate în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

De unde am pornit

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost finanţat de salariaţi şi de subvenţii vărsate de stat până în 2009.

La sfârşitul anului 2009 guvernul a introdus, spunea atunci provizoriu, o sursă importantă de finanţare la sănătate, care între timp a rămas definitivă, o taxă plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor – taxa clawback.

Finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate a avut doar trei surse mari de venit până la T0 – august 2025. Finanţatorii sistemul au fost:

• salariaţii, cărora li se reţine CASS pentru fiecare sursă de venit din salariu, dacă au mai multe contracte individuale de muncă şi oamenii cu unele venituri extrasalariale, care plătesc fie obligatoriu, fie opţional CASS, plafonată, în baza declaraţiei unice la Fisc,
• deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback.
• subvenţiile de la stat.

În afara subvenţiilor, care sunt tot din banii contribuabilului care plăteşte disciplinat taxe şi impozit la stat, am avut în mod tradiţional două mari surse de bani la FNUASS: CASS reţinută salariaţilor şi plătită de cei cu venituri extrasalariale prin declaraţia unică şi taxa clawback.
Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii (FNUASS), CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor.

Pe scurt, cum funcţionează sistemul

Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate.
Nu beneficiem de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Simplu spus, asiguraţii sănătoşi contribuie la sănătate astfel încât cei bolnavi de cancere, de boli rare, care au nevoie de transplant, de operaţii complexe şi scumpe, dar nu numai, să primească tratament (servicii medicale) decontat de Casa de Asigurări de Sănătate, indiferent că li s-a reţinut CASS la salariul minim, că s-au asigurat opţional la sănătate sau că li s-a reţinut CASS la un salariu de 15.000 euro lunar.

Sensul principiului solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor FNUASS a fost instrumentat politic ani de zile, deturnat până la nivelul la care salariaţii şi producătorii de medicamente au fost obligaţi să susţină financiar FNUASS, din cauza guvernelor iresponsabile au ridicat excepţia la rang de virtute şi au cultivat neputinţa învăţată ca să-şi securizeze capitalul politic.

Din cauza lor, toamna, iarna ne găsea cu deficit semnificativ acumulat la FNUASS, pe care invariabil l-am acoperit parţial sau total cu subvenţii.

Cu titlu de exemplu – iată „poza” execuţiilor FNUASS din 2022 până în 2025, fără să îmi propun aici o analiză exhaustivă.

Anul 2024

FNUASS a încheiat anul 2024 cu deficit de peste 1 miliard de lei şi subvenţii de la stat de 5,9 miliarde de lei, arată analiza mea publicată în Economica.net.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a încheiat anul 2024 cu deficit de peste 1 miliard de lei, după ce în 2023 a avut deficit simbolic, iar anii 2022 şi 2021 i-a încheiat în echilibru, arată analiza Economica.net.

Deficitul Fondului Sănătăţii a depăşit 1 miliard de lei în 2024 în contextul scăderii cu peste 40% a subvenţiilor primite de Fond în 2024 faţă de nivelul anului 2023, a creşterii cu 40% a plăţilor făcute pentru serviciile medicale acordate în ambulator pacienţilor şi cu aproape 25% a sumelor virate către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, în anul 2024 faţă de nivelurile anului 2023, potrivit analizei mele publicate în Economica.net.

Introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023 a crescut valoarea veniturilor realizate din contribuţii de asigurări cu 37% în 2024 faţă de cea din 2023, dar a fost insuficientă pentru a aduce Fondul în echilibru, în condiţiile în care 6,1 milioane de oameni au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS) în 2024, unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată analiza mea publicată în Economica.net, pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.

• Creşterea veniturilor la FNUASS din contribuţii de asigurări cu 37% în 2024 faţă de nivelul anului 2023 e efectul direct al majorării salariului minim din octombrie 2023 şi apoi din iulie 2024, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza mea publicată în Economica.net.

Subvenţiile au ajuns în 2024 la cel mai mic nivel din 2020 încoace, arată analiza mea.
Subvenţiile virate la Fondul Sănătăţii depăşesc 5,9 miliarde de lei în anul 2024 şi sunt cu 42% mai mici decât cele primite în 2023, reiese din calculele pe care le-am făcut pe baza execuţiilor FNUASS.

Anul 2023

FNUASS a încheiat anul 2023 cu deficit de 1.000 de lei în anul 2023, după ce a primit de la stat subvenţii de peste 10 miliarde de lei, mai mari decât cele primite în primii doi ani ai pandemiei de Covid, arată analiza mea publicată în Economica.net.

Salariaţii, persoanele fizice care plătesc CASS plafonat pentru veniturile extrasalariale obţinute, în baza declaraţiei unice, şi deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sunt cei care au finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate în 2023.

Veniturile obţinute la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări depăşesc 44,39 de miliarde de lei în anul 2023 şi sunt cu 11% mai mari decât cele realizate la Fond în 2022, arată analiza mea publicată în Economica.net. Creşterea sumei virate la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări a fost influenţată de majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023 şi la 3.300 de lei la 1 octombrie 2023.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, potrivit analizei mele pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.
19 categorii de persoane erau la acea vreme asigurate la sănătate fără plata CASS, după eliminarea facilităţilor fiscale prin Legea 296 din 2023.

Anul 2022

FNUASS a încheiat anul 2022 în echilibru, dar cu preţul celor mai mari subvenţii pe care le-a primit din anul 2013 până în 2022.
Subvenţiile virate de stat la Fondul Sănătăţii au depăşit 11 miliarde de lei în 2022 şi sunt cele mai mari pe care le-a primit Fondul din 2013 până în 2022, reiese din analiza mea publicată în Economica.net.
Pilonii pe care s-a susţinut Fondul Sănătăţii în anul 2022 sunt salariaţii şi persoanele fizice care plătesc CASS în baza declaraţiei unice care împreună au contribuit cu peste 72% din banii stânşi la Fond. Subvenţiile vărsate de stat reprezintă peste 20% din banii colectaţi la Fondul Sănătăţii în 2022.

Veniturile din contribuţiile de asigurări de sănătate şi din contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii la FNUASS au ajuns la 39,93 de miliarde de lei în anul 2022 şi sunt cu 10,7% mai mari decât cele virate la Fond în anul 2021, reiese din analiza mea publicată în Economica.net. Creşterea sumei virate la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări de sănătate a fost influenţată de majorarea salariului minim brut cu peste 10%, la 2.550 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2022 (CASS se virează ANAF care o virează mai departe la FNUASS).

Ele, subvenţiile, nu sunt banii unei entităţi abstracte, nu sunt produşi de acele guverne iresponsabile, ci ai tăi, ai contribuabilului onest, care probabil plăteai deja lunar CASS. Iată succint “poza” ipocriziei populismului în care s-a scăldat ani de zile finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Când un guvern creşte deliberat subvenţiile cu care acoperă parţial sau integral deficitul FNUASS, în loc să crească numărul de plătitori din rândul celor despre care datele obiective ne arată că sunt cei mai mari consumatori de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, dispreţuieşte munca fiscalizată, dispreţuieşte exact pe cei doi mari finanţatori care ţin sistemul “în spate” şi tot pe ei îi hămăleşte.

Când cereţi servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate mai multe, mai bune, mai complexe, mai repede, să ţineţi minte că în jur de 6 milioane de oameni (valoare cu unele oscilaţii, nu insist acum, o indic aici ca de ordin de mărime) care au contribuit efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate (am spus mai sus – salariaţi şi oameni cu venituri extrasalariale, date anterioare lunii august 2025, când a intrat în vigoare Legea 141 din 2025) şi deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care plătesc taxa clawback au finanţat FNUASS ani de zile, solidari cu cei peste 10 milioane de asiguraţi fără plata CASS până la T0 august 2025.

E îndreptăţit să vrem servicii medicale la stat ca în Vest, dar atunci să ne asumăm colectiv responsabilitatea de a  contribui la finanţarea sistemului sanitar. Să dăm dovadă de coeziune socială măcar în privinţa participării la finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei, fiindcă starea sistemul sanitar ne afectează pe toţi, de la neasigurat care poate va avea nevoie să fie tratat pentru o urgenţă medicală fără să plătească pentru serviciile primite (pachet minimal de servicii), la asiguratul cu salariu minim care poate va avea nevoie de un transplant sau va primi tratament decontat pentru o boală rară, la nivelul câtorva zeci de mii de euro lunar, bani pe care deci nu-i va plăti „din buzunar”.

Cu excepţia copiilor, fiecare cetăţean ar fi dezirabil să contribuie la sănătate, fie şi simbolic, dacă vrei tu, guvern, să îl faci să înţeleagă pe cetăţeanul scutit şi retrogradat la neputinţă învăţată că dacă vrea servicii de calitate, trebuie să contribuie. Fie şi simbolic, repet pentru claritate.

Îi întreb pe oamenii politici care anunţă glorios de când nu li se va mai reţine pensionarilor CASS ce altă sursă de venit, atenţie, în afară de cele deja existente şi hămălite (salariaţi, oameni cu venituri extrasalariale, producători de medicamente), propun ei astfel încât FNUASS să nu acumuleze deficit semnificativ la finalul fiecărui an? Subvenţii de la stat şi mai mari? Creşterea cotei CASS? Cotă progresivă? CASS mai mare pentru oamenii cu venituri mari şi mai mică pentru ceilalţi, ca să penalizaţi bunăstarea obţinută prin muncă cinstită, fiscalizată? Oricare dintre soluţii e inacceptabilă şi vă cer în numele lor, al celor care ţin în spate sistemul, de mulţi ani de zile, să căutaţi alte surse de finanţare dacă aveţi elementar respect faţă de munca fiscalizată.

Anul 2025

FNUASS a încheiat anul 2025 cu deficit de 19,5 milioane de lei, de 58 de ori mai mic decât cel din anul 2024. Deficitul FNUASS a scăzut masiv pe fondul creşterii subvenţiilor cu 46% în 2025 faţă de cele primite în 2024.
Subvenţiile primite de la stat se ridică la 8,7 miliarde de lei în anul 2025 şi sunt cu 46% mai mari decât cele primite în anul 2024, arată analiza mea publicată în Economica.net.

Efectele Legii 141 din 2025, care a corectat mai multe inechităţi istorice din finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în 2025: peste 1,8 miliarde de lei de lei au fost viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, în august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, potrivit analizei mele lunare, publicate în Economica.net asupra execuţiei FNUASS.
Aproape 31,7 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în perioada august – decembrie 2025 inclusiv, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Cu toate neajunsurile lui, sistemul asigurărilor sociale de sănătate permite azi unui bolnav asigurat, dar scutit de la plata CASS, permite unui asigurat căruia i se reţine CASS la salariul minim, permite unui asigurat căruia i se reţine CASS la un salariu brut lunar de 15.000 de euro şi mai mult, permite unui om fără venituri fiscalizate, care se asigură opţional la sănătate în baza declaraţiei unice, plătind, în total, pentru CASS 2.430 lei, bani în contul cărora va beneficia 12 luni de asigurare la sănătate, tuturor acestora sistemul asigurărilor sociale de sănătate le permite să beneficieze de investigaţii şi proceduri chirurgicale foarte scumpe, uneori la nivelul de excelenţă medicală din orice alt stat european în care cetăţenii contribuie mai mult şi în număr mai mare la sănătate.

Cu toate lipsurile, pe multe dintre ele le care le cunosc şi nu le bagatelizez, adesea rezultate dintr-o proastă gospodărire, conducere a spitalelor, şi nu din cauza modului în care e gândit şi funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate, sistemul acesta atât de criticat de unii dintre pacienţi permite azi asiguratului, în baza asigurării la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu sau fără plata CASS şi indiferent de valoare CASS plătită, reţinută lunar sau plătită anual, plafonat, după caz, replantare de braţe, operaţii pe creier, pe coloană, pe cord, de mare complexitate, permite transplant de organe, permite tratarea cancerelor şi unor boli rare, dar nu numai, la nivel de excelenţă similar acestor intervenţii şi tratamente efectuate în Vest.

Lipsurile şi neregulile reclamate de pacienţi sunt reale şi au consecinţe uneori ireversibile asupra pacientului. Cauza lor nu e modul în care e gândit şi funcţionează sistemul asigurărilor de sănătate.

• Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere veniturile acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Cristina Şomănescu are 17 ani de experienţă în jurnalismul economic. E specializată în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în taxarea muncii şi în pensii de serviciu civile şi militare. Scrie la Economica.net.