Care sunt principalele riscuri pentru economia României – raport MFP

‘Creşterea la nivel mondial este încă neuniformă şi s-a situat sub aşteptările organismelor financiare internaţionale în prima jumătate a anului 2014, resimţindu-se încă efectele crizei. Riscurile pe termen mediu includ, pentru economiile avansate, o stagnare sau o creştere economică redusă, iar pentru economiile emergente, o scădere a potenţialului de creştere’, se menţionează în document.

În Uniunea Europeană, amânarea sau implementarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale ar fi în detrimentul creşterii şi ar putea agrava diferenţele dintre statele membre. Fără continuarea îmbunătăţirii pieţei muncii sau în eventualitatea unei creşteri a şomajului, consumul privat – cea mai importantă componentă a PIB în UE – ar putea stagna. Creşterea economică poate fi încetinită şi de tensiunile din piaţa financiară generate de reevaluarea calităţii activelor şi de testele de stres, precum şi de adâncirea preocupărilor legate de sustenabilitatea datoriilor unor state membre. O inflaţie sub aşteptări poate avea efecte indirecte asupra activităţii economice prin îngreunarea procesului de dezintermediere şi prin afectarea investiţiilor şi consumului privat, scrie Agerpres.

În condiţiile în care economia românească, parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi, în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial, România poate fi afectată negativ de faptul că primele cinci state ca destinaţie pentru exporturi se confruntă cu probleme fie economice, fie politice, fie ambele.

Pe plan intern, riscurile sunt în general echilibrate din punct de vedere al afectării ofertei sau cererii interne. După anii agricoli 2013 şi 2014 foarte buni, în cazul în care condiţiile climatice vor fi defavorabile în 2015, producţia agricolă ar putea înregistra o contracţie foarte accentuată, cu efect direct în inflaţie şi creştere economică.

Ca risc intern cu impact în toate sectoarele economice şi cu deosebire asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, trebuie subliniată politica restrictivă de creditare a sectorului bancar, cu toate că rata de politică monetară a fost relaxată. Se aşteaptă revigorarea creditului bancar, dar, pentru atingerea obiectivelor de creştere economică din 2014, este nevoie de o extindere semnificativă a creditării agenţilor economici şi a populaţiei.

Un alt risc la adresa creşterii economice a României este dat de absorbţia fondurilor europene. Având în vedere sumele deja solicitate Comisiei Europene în 2014, necesarul de declaraţii de cheltuieli de transmis în 2014, în vederea evitării dezangajării automate de fonduri, este de 1,86 miliarde de euro.

Gradul de absorbţie din ultimii ani a crescut considerabil, Guvernul având în continuare ca obiectiv, îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie a fondurilor structurale care reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi limitarea datoriei externe.

‘Riscurile interne negative sunt contrabalansate de măsurile guvernamentale de relaxare fiscală. Scutirea de la impozitare a profitului reinvestit şi reducerea CAS reprezintă stimulente puternice pentru investiţii şi creştere economică’, se menţionează în Raport.

Un alt risc este cel bugetar rezultat din plăţile efectuate de MFP în calitate de garant pentru garanţiile emise de stat. Având în vedere stocul în descreştere al garanţiilor de stat emise în trecut pentru împrumuturile contractate de companii şi gradul redus al plăţilor efectuate de MFP în calitate de garant în contul garanţiilor emise în cadrul programelor guvernamentale, estimările privind plăţile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în contul garanţiilor de stat se situează sub 0,03% din PIB în perioada 2015 – 2018.

Ipotezele acestui scenariu au în vedere şi garanţiile de stat emise în cadrul programului guvernamental ‘Prima casă’, programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, programului pentru reabilitarea termică a ansamblurilor de locuinţe, programului guvernamental pentru garantarea liniilor de credit destinate capitalului de lucru al IMM-urilor, programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi şi programului guvernamental cu privire la măsuri pentru îmbunătăţirea arhitecturală şi a cerinţelor de mediu a ansamblurilor de locuinţe.