La ora 16: 35 în ziua de 5 mai, ziua moțiunii care a condus la prăbușirea Guvernul, leul se vindea, în medie cu circa 5,3 lei, cu peste 10 bani mai mult decât pe 4 mai. În acest context, se pune întrebarea logică, mai ales că România a avut parte de mai multe momente în care inflația a topit mare parte din economii. O analiză a www.studiifinanciare.ro arată de ce nu este neapărat cazul să cumperi euro cu gândul la un profit viitor.
Citește și: Ce se întâmplă cu leul după ce a picat Guvernul Bolojan şi ce spun USR, PSD şi PNL după ce moţiunea a trecut
Piața valutară din România nu este una complet liberalizată, deci cursul de schimb nu este stabilit exclusiv din tranzacțiile între părțile private care cumpără și vând valută. Ca în majoritatea țărilor care au monedă proprie, Banca Națională a României (BNR) și-a păstrat posibilitatea de a interveni (tehnic, procedeul este numit flotare controlată) atunci când consideră că este cazul, pentru a evita variații majore de la o zi la alta, fapt care constituie un factor de stabilitate mai ales în momente ca acesta, când fundamentele politice, sociale și economice sunt factori de instabilitate.
O face, în principal, prin două mecanisme, fără a se rezuma la acestea. Prin băncile comerciale sau chiar direct, BNR poate interveni în piață pentru a vinde euro și a cumpăra lei, astfel încât moneda națională să se mai aprecieze sau să își diminueze scăderea. Fără detalii, astfel de intervenții au fost chiar făcute publice, de exemplu după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, când chiar guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că s-au cheltuit circa 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a menține cursul. Perioadele când BNR intervine în acest mod pot fi, de altfel, intuite, din evoluțiie lunare ale rezervei valutare. De exemplu, ultimele date arată că , în aprilie, rezervele valutare au scăzut cu 2,2 miliarde de euro, iar analiștii consideră că circa 2 miliarde de euro din ieșiri au mers spre menținerea cursului, un miliard doar în zilele în care AUR și PSD au anunțat depunerea moțiunii și a fost stabilită data votării. Partea bună este că România are în prezent una dintre cele mai mari mare rezerve din istorie, adică aproape 65 de miliarde de euro, fără a pune la socoteală aurul. Partea proastă este că nicio sumă nu este suficientă, pe termen mediu și lung, dacă ajungi să lupți împotriva pieței, care are resurse cu mult mai mari.
A doua metodă prin care BNR intervine, folosită puternic cu ocazia atacului speculativ din 2008, în buza crizei financiare, este “aspirarea” leilor de pe piața monetară. Dacă investitorii nu mai găsesc lei pentru a își lichida pozițiile pe euro sau îi găsesc la dobânzi atât de mari încât nu justifică o astfel de mișcare, mulți încep să se răzgândească. Această tehnică este în general folosită doar în situații extreme, pentru că afectează masiv populația împrumutată și firmele cu credite, prin creșterea dobânzilor. În contextul actual, efectele adverse ar fi și mai grave, întrucât se va împrumuta mai scump și statul, care și așa se împrumută la dobânzi record și consemnează un deficit bugetar uriaș.
Având la îndemână aceste metode, BNR nu va ezita să intervină, iar traderii băncilor își fac deja calcule privind pragurile la care ar putea avea loc aceste intervenții. Păstrându-și anonimatul, cea mai mare parte a acestora consideră că BNR nu va lăsa leul să se ducă mult peste 5,25 lei la cursul oficial și nici pentru perioade prea lungi de timp. Unii, mai pesimiști, consideră că nivelul de alertă ar putea fi undeva la 5,3 lei pentru un euro. Totul va depinde inclusiv de volumele tranzacționate pe piața valutară, pentru că BNR va încerca să intre ai ales pe volume mici și perioade mai calme, pentru a putea influența piața cu sume mai reduse. Deci, cel mai probabil, pe termen scurt și poate mediu, în funcție și de cât va dura până vom avea un nou Guvern (estimările sunt de 2-3 săptămâni) dar și de eventualitatea unor alegeri anticipate, nu vom avea un curs valutar oficial de peste 5,3 lei per euro.
Așa cum se poate vedea în imaginea de mai jos, băncile vând euro într-un interval între 5,26 și peste 5,3 lei, cu până la 10 bani mai mult decât ieri. Cursul oficial de astăzi, imediat după moțiune, a fost de 5,2180 lei per euro, cu nici 2 bani mai mult decât cel de ieri. Deci la casele de schimb efectul este multiplicat și nu putem ști cum vor evolua cei doi parametrii (cursul oficial și cel de la bănci). Știm, însă, în acest moment, că diferența între prețul la care băncile vând euro și cel la care îl cumpără se adâncește și a ajuns deja, conform ultimelor date, la 10-15 bani, sau în jur de 3%. Altfel spus, dacă astăzi cumpărați euro, atunci când îl vindeți cursul ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 3%, pentru a obține aceeași valoare în lei și aceasta în condițiile în care marja dintre vânzare și cumpărare nu se adâncește, cum de obicei se întâmplă în perioade de volatilitate. Un minimum de 5% ar fi necesar pentru a obține un minimum de profit. Aplicată la cursul oficial din acest moment, o depreciere de 5% a leului ar echivala cu o creștere a euro până la 5,48-5,5 lei la cursul oficial, un scenariu totuși puțin probabil, în condițiile enumerate mai sus. Chiar și dacă se va întâmpla acest lucru, câștigul la sume mici ar fi aproape neglijabil, de ordinul zecilor de lei la peste 1000 de euro cumpărați.

Așadar, în cazul majorității populației, care are totuși un nivel de educație financiară cel mult mediu, speculațiile pe cursul valutar nu pot fi foarte avantajose. Există însă situații în care achziziția din timp a euro este un lucru util. Iată care ar fi acestea, în acest moment:
Dacă vă aflați într-una din aceste situații sau în altele care presupun plăți în euro în următoarea perioadă, e bine să știți că băncile negociază cursul, în anumite condiții și în anumite limite
Vedeți AICI metodele prin care puteți cumpăra euro mai ieftin de la bănci