Acţiunile băncilor elene scad puternic, după ce Alexis Tsipras a exclus prelungirea asistenţei financiare

Chiar în cazul în care Grecia îşi va onora datoriile, este sigură modificarea reformelor, deoarece Atena nu mai doreşte o extindere a programului de asistenţă financiară, a afirmat premierul, în primul său discurs oficial rostit în Parlamentul Greciei.

Creditorii internaţionali au impus Greciei reducerea salariilor din sectorul bugetar, a pensiilor, măsuri de restructurare şi privatizare.

Discursul său vine după ce, vineri, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a retrogradat ratingul suveran al Greciei, din cauza temerilor privind nivelul lichidităţilor băncilor elene. Luni, acţiunile National Bank of Greece au scăzut cu 7,5%, ale Piraeus Bank cu 11% şi ale Eurobank cu 9%.

Analistul Philippe Gijsels de la BNP Paribas susţine că afirmaţiile premierului elen ‘nu dau impresia că cele două părţi se apropie de un acord’.

Şi Markus Huber, analist la Peregrine & Black, avertizează că declaraţiile lui Alexis Tsipras ‘sporesc riscul unei posibile intrări a Greciei în incapacitate de plată şi a ieşirii ţării din zona euro, în următoarele luni’.

Sporirea incertitudinilor privind rămânerea Greciei în zona euro au determinat din ce în ce mai mulţi greci să-şi golească depozitele bancare.

În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, în 2010, şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat, luni, că sumele deţinute de persoanele fizice şi juridice în băncile din Grecia au scăzut la 147 miliarde de euro (166 miliarde de dolari), cel mai redus nivel din iunie 2012.

Turbulenţele din Grecia au dus la creşterea uşoară a randamentelor obligaţiunilor portugheze şi italiene pe zece ani, investitorii fiind mulţumiţi că BCE va începe luna viitoare achiziţionarea de bonduri guvernamentale. Şi randamentele obligaţiunilor guvernamentale elene pe zece ani au urcat luni la 11,33%.

Principalul acţionar al băncilor elene este Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF). În acest moment, HFSF controlează 66,9% din Piraeus Bank, 66,4% din Alpha, 57,2% din National Bank of Greece şi 35,4% din Eurobank.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

Noul Guvern de la Atena şi-a anunţat intenţia de a încerca să restructureze datoria publică, de 315 miliarde euro în prezent (175% din PIB), după ce, în ultimii patru ani, Grecia a beneficiat de credite în valoare de 240 de miliarde de euro de la creditorii internaţionali.

Executivul condus de Alexis Tsipras vrea să propună schimbarea obligaţiunilor deţinute de Banca Centrală Europeană şi guvernele naţionale fie pentru obligaţiuni al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică, fie cu obligaţiuni numite ‘perpetue’, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.