Maraton diplomatic la Minsk: Liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei şi Franţei au revenit la masa negocierilor

Preşedinţii Ucrainei, Petro Poroşenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul german Angela Merkel au revenit joi la masa negocierilor, la Minsk, după ce părăsiseră sala de convorbiri la capătul a aproape 14 ore de discuţii, relatează Reuters.
Economica.net - J, 12 feb. 2015, 08:51
Maraton diplomatic la Minsk: Liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei şi Franţei au revenit la masa negocierilor

Negocierile au început miercuri după-amiază, în încercarea considerată decisivă de a găsi o soluţie politică la conflictul din estul Ucrainei, scrie Agerpres.

Agenţia rusă Ria Novosti a relatat că la discuţiile între cei patru lideri în aşa-numitul ‘format Normandia’ participă şi miniştrii de externe din cele patru ţări plus emisarul OSCE, Heidi Tagliavini.

Ucraina: Liderii separatişti au refuzat să semneze documentul convenit la summitul cvadripartit de la Minsk

Liderii autoproclamatelor ‘republici populare’ Lugansk şi Doneţk, Igor Plotniţki, şi, respectiv, Aleksandr Zaharcenko, au refuzat să semneze joi documentul elaborat la capătul a aproape 14 ore de negocieri între preşedinţii Ucrainei, Petro Poroşenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, relatează Reuters, citând TASS.

Un proiect de document final a fost convenit în cadrul negocierilor maraton, care au început miercuri după-amiază, au fost întrerupte pentru scurt timp joi şi apoi reluate, între cei patru lideri ucrainean, rus, francez şi german în capitala belarusă.

Acest document a fost trimis spre examinare şi semnare Grupului de contact, format din reprezentanţi ucraineni, ruşi, ai rebelilor din Donbas şi OSCE. Liderii autoproclamatelor ‘republici populare’ au refuzat însă să semneze documentul.

Autorităţile de la Kiev sunt reprezentate în cadrul Grupului de contact de către fostul preşedinte Leonid Kucima şi liderul organizaţiei neguvernamentale ‘Opţiunea ucraineană’, Viktor Medvedciuk, emisar special pentru probleme umanitare. Din partea Moscovei participă ambasadorul rus în Ucraina, Mihail Zurabov, în timp ce OSCE – de diplomatul elveţian Heidi Tagliavini.

Documentul prevede, între altele, instituirea unui armistiţiu începând cu data de 14 februarie, retragerea armamentului greu şi crearea unei zone de stabilitate în teatrul de conflict din estul Ucrainei.

Grupul de contact nu s-a pus de acord deocamdată asupra acestui document, care ar avea la bază prevederile acordului de la Minsk din septembrie, potrivit Ria Novosti.

Într-o declaraţie făcută anterior AFP, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că unele ‘condiţii’ impuse de partea rusă sunt ‘inacceptabile’ pentru Kiev.

Conform Ria Novosti, Kievul nu este de acord cu linia de delimitare între armata ucraineană şi insurgenţi în zona conflictului din Donbas şi statutul propus de Moscova pentru cele două autoproclamate ‘republici populare’ Doneţk şi Lugansk.

Te-ar mai putea interesa și
Marco Rubio dă asigurări că politica SUA față de Taiwan nu s-a schimbat după vizita lui Trump în China
Marco Rubio dă asigurări că politica SUA față de Taiwan nu s-a schimbat după vizita lui Trump în China
Secretarul de stat american Marco Rubio a negat marţi că politica Statelor Unite faţă de Taiwan s-ar fi schimbat în urma recentei vizite efectuate în China de preşedintele Donald Trump,......
Bursa de la București a închis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de marți. Rulajul a depășit 266 de milioane de lei
Bursa de la București a închis în creștere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de marți. Rulajul a ...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere pe majoritatea indicilor şedinţa de marţi, în timp ce rulajul ...
Anunț oficial pentru 600.000 de români cu investiții. Interzis crypto de la 1 iulie 2026, dacă nu există licența MiCA
Anunț oficial pentru 600.000 de români cu investiții. Interzis crypto de la 1 iulie 2026, dacă nu există licența MiCA
De la 1 iulie 2026, se aplică și în România Regulamentul UE nr 114/2023, primul act legislativ din lume care reglementează ...
Cum a pierdut România 200 de milioane de euro pentru că statul nu poate numi șefi la companiile gigant. Oana Gheorghiu: Doar trei firme, cu 10 angajați, fac selecția
Cum a pierdut România 200 de milioane de euro pentru că statul nu poate numi șefi la companiile gigant. Oana Gheorghiu: ...
Vicepremierul Oana Gherghiu avertizează că România are o problemă sistemică cu numirea șefilor din companiile gigant ...