Ca și Fitch înaintea sa, Moody’s își însoțește decizia de mari rezerve și avertizări. Rămânem pe ultima treaptă de rating reacomandat investițiilor, „colegi de bancă” doar cu Ungaria care cel puțin nu este în recesiune. Practic, singurul lucru pozitiv remarcat de agenții este scăderea deficitului bugetar, însă în spatele acestei evoluții pozitive, care a ținut aproape exclusiv de creșterea taxelor și prea puțin de reducerea cheltuielilor, vin numeroase efecte adverse, cel mai grav fiind intrarea în recesiune.
AICI declarațiile ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, despre decizia Moody’s
În continuare cum motivează cei de la Moody’s menținerea ratringului Baa3, adică ultimul nivel înainte de junk, dar mai ales a perspectivei negative, pe care se și concentrează comunicatul pe care îl puteți parcurge AICI
Ratingul de țară este foarte important mai ales în cazul statelor care trebuie să se împrumute masiv pentru a acoperi deficitul bugetar, cum este și România. În funcție de aceste calificative sunt stabilite și dobânzile pentru obligațiunile emise de state, iar România se împrumută deja la dobânzi record. Ieșirea din zona recomandată investițiilor, risc care pentru România este foarte ridicat, ar duce chiar la retragerea multor investitori de pe datoria României și va impune să apelăm iar la împrumututători instituționali ca FMI. În afară de Moody’s, în categoria marilor agenții care stabilesc ratingurile suverane mai intră Fitch și S&P.
Citește și: Eugen Rădulescu (BNR): Fitch a dorit inițial să retrogradeze ratingul României. După consultările cu Guvernul și BNR ne-au mai păsuit câteva luni
De altfel, S&P, ultima dintre cele trei mari agenții care se vor pronunța anul acesta asupra ratingului României, arată clar că țara noastră are cea mai slabă poziție economică din regiune, deci și din Europa. Mai mult, S& P, care e plasează tot pe ultima poziție cu recomandare de investiție, se va pronunța asupra ratingului în octombrie, iar șansele ca aceasta să ne retrogradeze și să ne trimită practic către FMI sunt destul de mari, mai ales dacă nu vom asista la o așezare a mediului politic până atunci.
Datoria României ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) va fi una dintre cele mai mari din regiune în 2026 și mai ales în 2027, cu un nivel de 61,6% anul acesta și 63,6% anul viitor. Aceasta este cea mai proastă veste pe care ultimele date ale agenției de rating S&P, care va revizui calificativul României pe 2 octombrie, ni le aduc. Tradițional, nivelul redus al datoriei a fost principalul atu al economiei noastre, în condițiile în care am avut mai mereu o inflație ridicată și deficite gemene (de cont curent și bugetar) foarte sus
Altă veste proastă, deși anticipabilă, vine dinspre creșterea economică, estimată la zero. Vom fi singura țară din regiune care va fi în recesiune anul acesta. Cu excepția noastră și a Slovaciei (plus estimat de doar 0,5%), S&P vede toate celelalte economii din Europa Centrală și de Sud Est crescând cu peste 2% sau în apropierea acestui nivel.
Deloc de neglijat, S&P crede că România va înregistra la final de 2026 un deficit al balanței de plăți a contului curent de 7,2%, de două ori și jumătate cât media din regiune. Și acest indicator a fost mereu o problemă pentru România, iar atunci când s-a ajustat am avut parte de aterizări forțate. Singurele țări comparabile cu România din acest punct de vedere sunt Bulgaria și Letonia, cu 5,8%, restul țărilor fiind departe. Deficitul contului curent exprimă practic diferența negativă dintre intrările și ieșirile de valută din țară.
Vezi AICI toate datele României în comparație cu țările din regiune, precum și estimările S&P, care be va decide soarta în octombrie
Și Fitch, care ne-a confirmat recent ratingul mai mult convinsă de BNR și sub promisiunea că România va lua în srsios programul pentru intrarea în Zona Euro, ceea ce ar duce la o mai mare strictețe bugetară și nu numai, are mai degrabă rezerve asupra situației României.
Detaliile analizei Fitch asupra României le găsiți AICI