Rezultate PISA – Dezastru în România. Analfabetism funcţional, aproape jumătate din elevii români nu înţeleg ce citesc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Evaluarea PISA se face în funcţie de trei domenii de competenţă şcolară: ştiinţe, lectură şi matematică, scrie Agerpres.

OCDE îi încadrează în categoria elevilor cu performanțe scăzute pe cei care nu ating nivelul 2, considerat pragul minim de competență. Un rezultat sub acest nivel nu înseamnă că elevul nu știe să citească, ci că are dificultăți să înțeleagă și să folosească informațiile dintr-un text în situații concrete, scrie DIGI 24.

Acesta este indicatorul asociat în mod obișnuit analfabetismului funcțional. „La testele PISA nu contează atât de mult cât știi, ci ceea ce poți să faci cu informațiile pe care le ai”, a explicat jurnalista Digi24 Ana Micu. Situația este gravă și atunci când sunt analizate împreună cele trei domenii de bază.

Raportul arată că 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim simultan la citire, matematică și științe, aproape dublu față de media OCDE, de 19,7%. În 2022, procentul era de 33,2%, scrie DIGI 24.

La matematică, 52% dintre elevi nu ating nivelul 2, ceea ce înseamnă că au dificultăți să recunoască modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic și să folosească noțiuni de bază pentru a găsi o soluție.

La științe, proporția elevilor aflați sub pragul minim este de aproape 46%, față de 44% în 2022. La polul opus, numai 4,8% dintre elevii din România ating nivelurile 5 sau 6, cele mai ridicate trepte de performanță, în cel puțin unul dintre cele trei domenii.

Media OCDE este de 11,9%. Scorul la citire a înregistrat cea mai mare scădere Elevii români au obținut 413 puncte la citire, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022. Scăderea este mai accentuată decât cea înregistrată în medie la nivelul OCDE, de 14 puncte.

La științe, România a obținut 425 de puncte, cu trei puncte mai puțin decât la evaluarea precedentă, iar la matematică, 419 puncte, în scădere cu nouă puncte.

Articolul integral este pe scrie DIGI 24.

OCDE precizează că diferențele înregistrate la matematică și științe nu sunt semnificative statistic, în timp ce rezultatul la citire este clar mai slab. Privită pe o perioadă mai lungă, evoluția este negativă la toate cele trei competențe. Tendința calculată de OCDE pentru intervalul 2015-2025 indică o scădere de 18 puncte la citire, de 22 de puncte la matematică și de opt puncte la științe.

Scorurile din 2025 sunt cele mai mici obținute de România după prima participare la PISA, în 2006. Țara noastră rămâne pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei și Ciprului.

În clasamentul realizat în funcție de punctaje, România ocupă locul 53 la citire, locul 55 la științe și locul 48 la matematică, dintre cele 91 de țări și economii participante. În funcție de domeniul evaluat, elevii români sunt depășiți și de cei din state din afara Uniunii Europene, precum Muntenegru, Albania sau Serbia.

Raportul scoate în evidență și diferențe importante între fete și băieți, scrie DIGI 24.

La citire, fetele au obținut 429 de puncte, iar băieții 399 de puncte, un decalaj de 30 de puncte. La matematică, băieții au avut un avantaj de aproximativ șase puncte, în timp ce la științe rezultatele au fost apropiate.

Veniturile familiei și școala urmată influențează puternic rezultatele

Statutul socioeconomic al familiei explică 21,7% din diferențele dintre rezultatele elevilor la științe, aproape dublu față de media OCDE, de 11,6%. România este una dintre cele cinci țări și economii participante în care situația socioeconomică explică cel puțin 20% din variația performanțelor.

Elevii din familiile aflate în sfertul superior al clasamentului socioeconomic au obținut cu 122 de puncte mai mult la științe decât cei proveniți din medii dezavantajate. La nivelul OCDE, diferența medie este de 85 de puncte.

Decalajul se vede și în ponderea elevilor cu rezultate slabe. Diferența dintre elevii dezavantajați și cei avantajați care nu ating nivelul minim la științe depășește 50 de puncte procentuale în România, unul dintre cele mai mari dezechilibre înregistrate în raport. Doar 7% dintre elevii români proveniți din medii dezavantajate reușesc să ajungă în sfertul celor cu cele mai bune rezultate din țară, comparativ cu o medie OCDE de aproape 12%. Școala frecventată influențează, la rândul său, puternic performanța, scrie DIGI 24.

România se află între cele zece sisteme educaționale în care diferențele dintre școli explică cel puțin jumătate din variația rezultatelor la științe. Potrivit OCDE, aceasta este caracteristica unui sistem puternic segmentat, în care elevii cu rezultate bune și cei cu performanțe slabe tind să fie concentrați în școli diferite.

Raportul indică și diferențe între condițiile din școli. Aproximativ 63,6% dintre elevii români învață în unități în care conducerea nu a raportat un deficit de profesori, iar 44,9% sunt în școli fără lipsuri materiale.

Totodată, 60,9% învață în unități în care este disponibilă pregătirea între colegi. În ceea ce privește inteligența artificială, 39,9% dintre elevii români spun că folosesc cel puțin săptămânal instrumente de acest tip pentru a învăța, sub media OCDE de 45,5%. În schimb, 72,6% declară că au învățat la școală cum să evalueze informațiile generate de inteligența artificială, peste media organizației, de 62,6%. Numai 37,9% dintre elevii români spun că nu sunt distrași de dispozitivele digitale în timpul învățării.

Aproape jumătate se află în școli în care telefoanele mobile sunt interzise, iar 72,8% învață în unități care au reguli privind folosirea dispozitivelor digitale la diferite materii. România a participat și la evaluarea capacității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, introdusă în premieră la PISA 2025.

Elevii români au obținut 442 de puncte și s-au clasat pe locul 51. Aproximativ 57% nu ating nivelul de bază la această competență. Evaluarea principală a fost susținută în România de 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani. La nivel mondial au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii.

Domeniul ştiinţă include cunoştinţe de fizică, ştiinţe ale Pământului şi spaţiului, precum şi elementele de bază ale metodelor şi explicaţiilor ştiinţifice. La acest domeniu clasamentul primelor zece ţări sau economii este condus de Beijing/Shanghai şi provinciile chineze Jiangsu şi Zhejiang cu un scor de 597, urmate de Singapore (560), Macao (China, 541), Taipeiul chinez (540), Japonia (538), Estonia (527), Coreea de Sud (526), Marea Britanie (511), Canada (510) şi respectiv Noua Zeelandă şi Australia, la egalitate cu câte 509 puncte.

Media înregistrată în ţările OCDE este de 482 de puncte.

Domeniul matematică implică „formularea, utilizarea şi interpretarea matematicii în contexte diferite” şi a fost dominat de elevii din municipalităţile Beijing/Shanghai şi provinciile Jiangsu şi Zhejiang din China cu un scor de 612, fiind urmaţi de elevii din Singapore (563), Macao (China, 549), Taipeiul chinez (546), Japonia (525), Coreea de Sud şi Hong Kong (522), Estonia (508), Elveţia (499) şi respectiv Marea Britanie (488).

În acest domeniu media punctelor în ţările OCDE a fost de 463.

În ceea ce priveşte înţelegerea lecturii, tinerii au trebuit să îşi demonstreze capacitatea de a „înţelege şi utiliza texte scrise, dar şi de a reflecta asupra conţinutului lor şi de a interacţiona cu acesta”. Pe primele zece locuri s-au plasat elevii din Singapore cu un scor de 535, municipalităţile şi provinciile chineze Beijing/Shanghai, Jiangsu şi Zhejiang (527), Taipeiul chinez (508), Japonia (503), Coreea de Sud şi Macao (501), Irlanda (500), Estonia (499), Noua Zeelandă (497) şi respectiv Marea Britanie (494). Aici media OCDE a fost de 461.

Conform rezultatelor se poate observa o scădere accentuată a performanţei generale a ţărilor OCDE, fiind înregistrate cele mai scăzute niveluri medii de performanţă observate vreodată la aceste domenii. Cu toate acestea, au existat unele îmbunătăţiri, aşa cum este cazul ţărilor OCDE Costa Rica, Republica Slovacă, Turcia şi Marea Britanie care au înregistrat creşteri ale scorurilor la ştiinţe din 2022.

Scorurile generale la citire au înregistrat scăderi deosebit de abrupte în ultimii trei ani, inclusiv în ceea ce priveşte abilităţile care contează cel mai mult în era inteligenţei artificiale: evaluarea informaţiilor, stabilirea conexiunilor între mai multe surse şi gândirea critică asupra conţinutului. Cazurile de „lectură grăbită” – în care elevii citesc repede, dar inexact – aproape s-au dublat, ajungând la 9% între 2018 şi 2025.

De asemenea, conform comunicatului, 46% dintre elevii din ţările OCDE folosesc chatbot-uri cu inteligenţă artificială săptămânal sau mai des pentru a-i ajuta să înveţe, iar 28% dintre elevii din ţările OCDE susţin că au colegi care sunt distraşi de utilizarea dispozitivelor digitale în timpul majorităţii orelor de ştiinţe.

Rezultatele PISA dezvăluie o imagine inegală a performanţei educaţionale, rezultatele învăţării stagnând în mare măsură sau continuând să scadă în multe ţări. În ştiinţe, principalul obiectiv al PISA 2025, scorurile medii au scăzut modest în ţările OCDE între 2015 şi 2025, rămânând în general stabile în alte ţări şi economii.

La matematică, scorurile medii au scăzut cu 22 de puncte între 2015 şi 2025 în ţările OCDE, performanţa scăzând şi în rândul ţărilor care nu sunt membre OCDE.

Cititul a înregistrat însă cea mai abruptă scădere, scorurile coborând cu 28 de puncte în ţările OCDE şi cu 16 puncte în alte ţări şi economii între 2015 şi 2025.

De asemenea, datele PISA arată că elevii care utilizează AI-ul pentru sarcini şcolare specifice, cum ar fi rezumarea textelor, redactarea sau efectuarea de cercetări, obţin scoruri mai mici la ştiinţe decât elevii care nu utilizează AI. În aceste scenarii, elevii care nu utilizează AI îi depăşesc pe cei care o fac, în medie, cu aproximativ 20 de puncte – echivalentul unui întreg an de şcoală.

Cu toate acestea, utilizatorii săptămânali de AI în scopuri generale au rezultate de performanţă similare cu cei ai non-utilizatorilor. Elevii care utilizează în mod regulat AI în scopuri generale şi au oportunităţi de învăţare la şcoală pentru a-şi dezvolta abilităţile de alfabetizare în domeniul AI tind să aibă scoruri puţin mai mari la ştiinţe. Aceste oportunităţi sunt mai frecvente în rândul elevilor avantajaţi din punct de vedere socio-economic, mai notează raportul OCDE.

Un aspect pozitiv este legat de întărirea sentimentului de apartenenţă al elevilor la şcoală se îmbunătăţeşte. Măsura în care elevii se simt incluşi, acceptaţi şi conectaţi la ceilalţi este legată de rezultatele învăţării. Conform PISA, sentimentul de apartenenţă al elevilor la şcoală s-a îmbunătăţit din 2022. În 39 de sisteme educaţionale, o pondere mai mare de elevi au raportat un sentiment ridicat de apartenenţă la şcoală. În medie, în ţările OCDE, 76% dintre elevi au raportat că simt că aparţin şcolii. Procentul a ajuns la 90% în Spania, urmată de Japonia. La celălalt capăt al scalei, 64% sau mai puţin au simţit că aparţin şcolii în Danemarca, Polonia, Italia şi Lituania. Fetele au raportat un sentiment de apartenenţă semnificativ mai slab decât băieţii, iar elevii dezavantajaţi socio-economic raportează că simt că aparţin mai puţin decât colegii de clasă avantajaţi.

Testul PISA 2025 a introdus o nouă evaluare axată pe abilităţile de rezolvare a problemelor de calcul ale elevilor de 15 ani, examinând capacitatea acestora de a utiliza instrumente de modelare şi programare, de a efectua experimente şi de a construi, proiecta şi dezvolta produse digitale. Deşi nu există un prag formal de competenţă de bază pe această scală, Nivelul 3 marchează punctul în care elevii încep să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi suficient de solide pentru a progresa rapid. Aproximativ două treimi dintre elevii din ţările OCDE au obţinut performanţe la Nivelul 3 sau mai sus, iar aproximativ un sfert au atins cele mai înalte două niveluri de competenţă (Nivelurile 5 sau 6). Elevii din Macao (China), Singapore şi provinciile/municipalităţile chineze Beijing, Shanghai, Jiangsu şi Zhejiang au avut cele mai mari scoruri medii (572, 563 şi, respectiv, 560 de puncte medii). Scorul mediu în ţările OCDE este de 500 de puncte.

Raportul OCDE atrage atenţia că peste jumătate dintre elevi pot fi vulnerabili la dezinformare. Elevii trăiesc în medii în care informaţiile din surse nesigure sunt abundente şi este adesea dificil de distins de dovezile demne de încredere. În acest context, elevii trebuie să înveţe când şi cum să cântărească dovezile, să pună la îndoială afirmaţiile intuitive şi să judece fiabilitatea diferitelor tipuri de informaţii. În medie, în ţările OCDE, mai puţin de jumătate dintre elevi (46%) au raportat atât verificarea credibilităţii surselor de informaţii, cât şi acordarea unei încrederi mai mari dovezilor ştiinţifice decât bunului simţ. Prin contrast, 37% au raportat verificarea surselor, dar se bazează pe bunul simţ, în timp ce 11% au raportat că au încredere în dovezile ştiinţifice fără a verifica sursele. Alţi 5% au raportat că nu verifică sursele şi nici nu prioritizează dovezile ştiinţifice.

În concluzia raportului OCDE este semnalat faptul că tinerii au nevoie de mai mult decât de competenţe academice solide pentru a fi pregătiţi pentru provocările viitorului. Raportul subliniază, de asemenea, că elevii au mai multe şanse de succes atunci când simt un sentiment de apartenenţă, apreciază rolul şcolii şi învaţă în medii sigure şi cu resurse suficiente. Relaţiile puternice cu familiile şi profesorii joacă, de asemenea, un rol esenţial în susţinerea atât a implicării, cât şi a realizărilor. Luate împreună, aceste constatări subliniază necesitatea ca sistemele educaţionale să adopte o abordare holistică a învăţării, una care valorizează atât competenţa, cât şi implicarea şi care asigură că toţi elevii au sprijinul, oportunităţile şi resursele necesare pentru a-şi atinge întregul potenţial în şcoală şi în afara ei.

Testele PISA (Programme for International Student Assessment) sunt evaluări internaţionale standardizate, coordonate de OCDE, care măsoară competenţele elevilor de 15 ani în matematică, lectură şi ştiinţe cu obiectivul de a verifica dacă aceştia pot aplica cunoştinţele acumulate la şcoală în situaţii reale din viaţa de zi cu zi, nu doar să memoreze informaţii.