1.005 lei/MWh. Acesta este prețul tranzacției încheiate între Complexul Energetic Oltenia, și un furnizor român de dimensiuni mai mici, GES Furnizare, pe piața de contracte bilaterale cu negociere dublă continuă în 14 septembrie.
Tranzacția vizează livrarea de energie cu profil bandă, la o putere de 20 MW, în primele trei luni ale anului viitor.

Chiar dacă nu este un volum de energie impresionant, este pentru prima dată când în piața de energie la termen se depășește pragul de 1.000 de lei/MWh într-o tranzacție, fie ea și cu livrare în perioada rece – primele trei luni din an, când prețurile sunt mai mari. Și un semnal că prețurile vor fi tot mai mari în piață.
De altfel, CE Oltenia reușește să profite de conjunctură și să vândă în avans tot mai multă energie cu livrare în viitor. Astfel, săptămâna trecută, compania a reușit să vândă, în cinci sesiuni de licitație, energie cu livrare bandă tot anul viitor, un volum semnificativ, de 263 GWh. Energia a ajuns la furnizorii consacrați de energie, cu clienți finali, inclusiv populația, la prețuri curpinse între 752 și 762 de lei/MWh.
Înainte de acea licitație, compania a reușit să vândă energie cu livrare în primul trimestru al anului 2027 la prețuri de peste 900 de lei/MWh.
Iar înainte de a reuși să vândă energie cu 905 lei/MWh, CE Oltenia a reușit să vândă, la începutul lunii, energie cu livrare în primele trei luni ale anului viitor la prețuri cuprinse între 861 și 880 de lei/MWh. A fost bătaie pe energia scoasă la vânzare atunci, 108 GWh în total, CEO primind oferte de răspuns de la cumpărători, traderi, firme de distribuție și furnizori mari de energie.
După ultimele închideri de capacități, CE Oltenia mai operează trei grupuri de 330 MW la termocentrala Rovinari și unul de 330 MW la Turceni – puteri din licență, puterea disponibilă este mai mică. Ultimul ar fi trebuit să fie scos din exploatare până la finalul lui august, în baza angajamentelor din PNRR, dar România a anunțat deja că nu îl va închide și îl va ține operațional și iarna aceasta și iarna viitoare. Guvernul speră la o penalitate din partea UE de 124 de milioane de euro, dar suma ar putea fi mult mai mare.