Decolarea unui avion a fost întotdeauna o operaţiune costisitoare, deoarece avioanele transportă zeci de tone de combustibil, uneori chiar mai mult de o sută de tone. Acest lucru este cu atât mai adevărat după explozia preţurilor petrolului în urma izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, scrie Agerpres.
În aceste condiţii, rentabilizarea transportatorului low-cost Transavia France, de exemplu, care deserveşte în principal Europa şi bazinul mediteranean, este „practic imposibilă”, chiar şi cu „grade de încărcare foarte mari”, a explicat directorul său, Olivier Mazzucchelli, pentru AFP. Faptul că această companie face parte dintr-un grup puternic, Air France-KLM, reduce presiunea de a genera profituri.
Însă alte companii aeriene low-cost nu au acest scut protector. În Statele Unite, Spirit Airlines, o companie care se confruntă cu dificultăţi de mai mulţi ani, a dat faliment în luna mai 2026. Apoi, în septembrie, veştile proaste s-au acumulat pentru acest sector.
Compania aeriană letonă Air Baltic a depus cererea de plasarea sub protecţia Legii falimentului din Statele Unite. Compania miza pe un preţ al kerosenului de 685 de dolari pe tonă în 2026. Cu toate acestea, preţul în Europa este acum de peste 1.500 de dolari.
În Malaezia, speculaţiile despre viabilitatea AirAsia au fost alimentate de articolele de presă despre situaţia sa financiară precară. Conducerea companiei susţine că transportatorul aerian va supravieţui acestei crize.
În Spania, compania aeriană Volotea a divulgat presei, fără un anunţ oficial, că îşi va reduce flota până la aproximativ 30 – 35 de aeronave, de la 44 de aparate în prezent, şi va negocia o restructurare a datoriilor. „Continuăm zborurile noastre ca de obicei”, a insistat directorul general Carlos Muroz, în încercarea de a linişti clientela.
În India, Guvernul şi-a intensificat supravegherea operaţiunilor companiei SpiceJet pentru a se asigura că dificultăţile sale financiare nu compromit siguranţa zborurilor.
Pe piaţa zborurilor interne din Statele Unite, perioada de glorie a companiilor aeriene low-cost s-a încheiat. Capacitatea maximă pentru acest segment a fost atinsă în 2023 şi de atunci a scăzut în fiecare an, conform calculelor firmei de consultanţă OAG. Rutele cele mai puţin profitabile sunt abandonate primele. Când Spirit Airlines a dispărut, aeroportul Fort Lauderdale din Florida, lângă Miami, cunoscut pentru zborurile sale low-cost, a pierdut rute pe care niciun concurent nu era dispus să le preia.
„Cred că ar trebui să începem să le numim „companii aeriene cu preţuri mai mici” în loc de „companii aeriene low-cost”, a declarat pentru AFP John Grant, analist la OAG.
Acest model de afaceri necesită o urmărire riguroasă şi continuă a costurilor inutile şi a surselor de posibile economii. Însă această strategie s-ar putea să nu mai fie suficientă, kerosenul, în cazul Spirit Airlines, costând cu aproximativ 50% mai mult decât se preconiza în bugetul din 2026.
„Companiile aeriene mici şi mijlocii, cu mai puţine rezerve de numerar, sunt cu siguranţă cele mai afectate. Va fi sustenabil pentru cele care sunt suficient de mari şi au o masă critică suficientă”, susţine John Grant.
La începutul lunii septembrie, compania irlandeză Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, a anunţat reducerea programului de zboruri de iarnă. Directorul general, Michael O’Leary, a explicat ulterior presei că, având în vedere preţurile atât de mari la petrol, el şi concurenţii săi vor majora inevitabil preţurile în 2027.
Acum zece ani, acelaşi Michael O’Leary afirma că ţinteşte spre cele mai mici tarife posibile, până la zero euro dacă este posibil, datorită cheltuielilor pasagerilor în aeroporturi sau subvenţiilor guvernamentale.
Într-un interviu acordat Financial Times, Michael O’Leary spune acum că, dacă preţurile petrolului se menţin în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă prelungită, un scenariu catastrofal pentru industria aviatică, preţul mediu al unui bilet Ryanair ar creşte la 80 sau 90 de euro, faţă de 50 de euro în prezent.