Păsările şi fluturii din Europa nu se pot adapta suficient de repede la schimbările climatice

Un studiu similar, publicat tot duminică de revista britanică Nature Climate Change, dezvăluie şi faptul că încălzirea este pe cale de a altera sever vegetaţia alpină de pe întreg continentul, scrie Agerpres.

În 20 de ani (1990 – 2008), temperaturile medii au crescut în Europa cu circa 1 grad C, ceea ce corespunde unei mişcări spre nord de 249 km, precizează studiul desfăşurat de biologul francez Vincent Devictor. Regimul alimentar, strategiile de migraţie, tipurile de habitat şi alte aspecte ecologice sunt adesea dependente de climă, iar încălzirea climatică are un impact important asupra multor populaţii de animale. De exemplu, răspunsul fluturilor la această schimbare a climei a fost o mişcare spre nord, însă întârzierea acumulată în perioada menţionată este de aproape 135 km faţă de temperaturi.

La păsări, întârzierea este încă şi mai mare, decalajul fiind de 212 km, se arată într-un comunicat al Muzeului naţional de istorie naturală din Paris, pentru care Frederic Jiguet a coordonat studiul pentru păsări. Muzeul consideră că acest lucru ‘reflectă felul în care schimbările climatice duc la reorganizarea rapidă şi profundă a structurii faunei din Europa, cu decalaje îngrijorătoare în răspunsul diverselor grupuri de specii’, care ar putea modifica în profunzime interacţiunile între aceste specii.

Rezultat al unei colaborări fără precedent între numeroşi cercetători europeni, studiul a analizat impactul schimbării climei asupra unui număr de 9.490 comunităţi de păsări şi de 2.130 de comunităţi de fluturi din diferite ţări (Franţa, Marea Britanie, Spania, Olanda, Suedia, Finlanda şi Cehia). Cercetătorii au folosit datele furnizate de mii de naturalişti voluntari din diverse reţele, totalizând peste un milion şi jumătate de ore petrecute pe teren în 20 de ani, informează muzeul.

O tendinţă asemănătoare a fost observată şi la flora alpină, care nu se poate adapta totuşi la fel de bine şi repede ca animalele, arată un studiu desfăşurat de Academia de ştiinţe austriacă şi Universitatea din Viena.

O echipă de botanişti din 13 ţări a studiat 867 de eşantioane de vegetaţie de pe 60 de mari vârfuri europene, mai întâi în 2001 şi apoi în 2008. Compararea rezultatelor arată că, la scara întregului continent, plantele tradiţionale din climatul alpin rece sunt pe cale de a fi îndepărtate de plante adaptate la regiuni mai calde.

‘Ne aşteptăm să găsim mai multe plante cărora le place căldura la altitudini mai mari, dar nu să descoperim o schimbare prea evidentă într-o perioadă atât de scurtă’, precizează într-un comunicat Michael Gottfried, din programul GLORIA, care a coordonat cercetarea.

‘Numeroase specii adaptate la frig sunt pe cale de a dispărea de pe munţi. Pe unele vârfuri nu prea înalte de pe continent, în următoarele decenii vor dispărea păşunile alpine, care vor fi înlocuite de arbuşti pitici‘, avertizează Gottfried.