A doua rectificare bugetară. Care sunt ministerele care iau mai mulţi bani şi cine sunt perdanţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienţii cu ciroză hepatică aflaţi în stadiul F4 şi extinderea programului pentru pacienţii cu ciroză hepatică stadiile F2 şi F3. Ministerul Sănătăţii a trimis deja la CNAS documentele necesare. Pe baza acestora, Casa începe negocierile cu producătorii de medicamente pentru încheierea contractelor cost-volum-rezultat. Încheierea contractelor în această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienţii care s-au vindecat ca urmare a terapiei’, se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice remis, vineri, AGERPRES.

Sume importante la a doua rectificare de buget din 2016 primesc şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii.

Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice s-au asigurat 1,25 miliarde de lei, sumă care va acoperi plăţile necesare până la final de an pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri. Alte 47,9 milioane de lei au fost realocate pentru finanţarea Acordului de împrumut ‘Sistem integrat de reabilitare a sistemelor cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori’. Suma va fi folosită pentru închiderea proiectului finanţat din credite externe rambursabile.

Pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost asigurată suma de 1,09 miliarde de lei pentru plăţile finale aferente schemelor de plăţi directe pentru campania agricolă din 2016. De asemenea, ministerul a redistribuit din bugetul propriu 85,7 milioane de lei pentru plata subvenţiilor în agricultură.

La bugetele locale au fost alocate 1,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Banii vor fi folosiţi pentru echilibrarea bugetelor locale (938,3 milioane lei), plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap (392,3 milioane lei), cheltuieli de personal aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar (170 milioane de lei), susţinerea sistemului de protecţie a copilului (101,5 milioane lei), centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap (74,7 milioane lei), programul-pilot ‘Masa caldă’ (14,7 milioane lei), finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (6,9 milioane lei) şi programul ‘fructe în şcoli’ (4,1 milioane lei).

Pentru plata pensiilor militare recalculate, precum şi pentru restituirea diferenţelor dintre cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010, au fost alocate 336,7 milioane de lei în bugetele Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Apărării Naţionale şi al Serviciului Român de Informaţii.

Ministerul Energiei primeşte 222,4 milioane de lei, din care 200 de milioane de lei sunt pentru schema de ajutor de stat pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara.

Ministerul Muncii primeşte 142,4 milioane de lei pentru plata integrală a drepturilor de asistenţă socială (indemnizaţii pentru creşterea copilului, ajutoare sociale, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap).

Ministerul Comunicaţiilor are alocate suplimentar 75,5 milioane de lei, în principal pentru majorarea capitalului social al Companiei Naţionale ‘Poşta Română’- S.A..

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost redistribuite 66,8 milioane de lei, în principal pentru plata contribuţiilor şi cotizaţiilor la organismele internaţionale la care instituţia este parte.

Potrivit Ministerului Finanţelor, sumele reduse provin din economiile ministerelor rezultate din analiza plăţilor efectuate pe primele 10 luni.

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei, banii provenind din dobânzi şi din contribuţia României la bugetul UE, dar şi din economii la cheltuieli de personal, despăgubiri civile şi cheltuieli de capital.

În bugetul Ministerului Transporturilor au fost identificate economii în sumă de 254 milioane de lei, în principal la investiţii ale agenţilor economici, cheltuieli neeligibile ISPA şi reparaţii curente la infrastructura feroviară publică. În schimb, au fost asigurate sumele necesare pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de transport de care beneficiază anumite categorii sociale şi pentru majorarea capitalului social la Metrorex.

Ministerul Apărării Naţionale a identificat 359,8 milioane de lei care nu mai pot fi utilizaţi până la finele anului pentru cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi cheltuieli de capital. De asemenea, se propune majorarea creditelor de angajament cu suma de 5 miliarde de lei pentru demararea achiziţiilor de tehnică şi echipamente specifice.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a făcut economii de 49,6 milioane de lei la proiecte cu finanţare din fonduri europene.

Economiile realizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se ridică la 35,4 milioane de lei, în principal la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, a identificat economii în valoare de 33,6 milioane de lei.

‘Ministerul Finanţelor Publice propune a o a doua rectificare bugetară din acest an, ţinând cont de majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 306 milioane de lei şi a cheltuielilor bugetului general consolidat tot cu 306 milioane de lei, precum şi de menţinerea ţintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 arată un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB.

Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare, precizează Ministerul Finanţelor.