Alex Petrescu: Poşta Română îşi face bancă şi intră în parteneriat cu eMag – INTERVIU

Poşta vrea să-şi facă bancă şi să care produsele eMag prin toată ţara, în baza unui parteneriat stategic. Privatizarea Poştei n-arată foarte bine cu un singur ofertant, Poşta Belgiană, care însă a mai făcut o mişcare similară din care a avut de câştigat. Despre acestea şi altele, ECONOMICA.NET a stat de vorbă cu Alex Petrescu, managerul Poştei, un om care a lucrat 13 ani în piaţa financiară londoneză.
Ionut Tudorica - mar, 31 mart. 2015, 21:01
Alex Petrescu: Poşta Română îşi face bancă şi intră în parteneriat cu eMag - INTERVIU

ECONOMICA.NET În ce stadiu se află privatizarea Poştei Române?

Despre această privatizare se discută de prin 2007. Din diferite motive, multe dintre acestei privatizări au întârziat, inclusiv a Poştei. În cursul anului 2012 am fost numit preşedinte al Comisiei de Privatizare, eu venind din zona bancară, de servicii financiare, şi fiind implicat în tranzacţii asemănătoare. Am repornit procesul de privatizare, am analizat cu atenţie veniturile, cheltuielile, tot istoricul companiei din ultimii 4-5 ani. Ne-am dat seama că niciodată nu vom putea fi atrăgători dacă nu optăm pentru o majorare de capital. Asta înseamnă că oricine cumpără 51% din acţiuni să poată avea putere de decizie, să poată decide în calitate de proprietar majoritar.

S-a elaborat şi s-a adoptat o hotărâre de Guvern în acest sens, care clarifică situaţia acestui proces de privatizare: cum se va face, ce obligaţii are viitorul cumpărător etc. În baza noii legislaţii, am început efectiv discuţiile cu potenţialii investitori. Un prim semnal a fost că există un interes real pentru privatizarea Poştei Române. Vorbim aici de companii poştale străine, de fonduri de investiţii, de consorţii diverse. Întrebările şi problemele ridicate de ei pe parcursul acestor discuţii au dezvăluit obstacolele ce stau în calea privatizării. Am inventariat toate aceste probleme şi le-am prezentat acţionariatului. Am convenit ca 2013 să fie anul restructurării în Poşta Română, cel al reducerilor de cheltuieli. N-a fost deloc uşor, pentru că aceste restructurări au însemnat şi concedierea a aproximativ 4.000 de salariaţi. Am reorganizat reţeaua poştală, am luat toate contractele la mână şi le-am renegociat sau reziliat pe cele neconvenabile Poştei. Pe scurt, a fost un efort pe toate planurile pentru a reduce cheltuielile.

Apoi, anul 2014 a fost anul creşterilor de venituri. Pe parcursul său am reuşit să securizăm câteva contracte importante, strategice pentru noi. Vorbim aici, în primul rând, de distribuirea cardurilor de sănătate, un contract pe care-l urmăream de ceva timp.

Ulterior au venit şi alte contracte, cum ar fi cel de distribuire a tichetelor sociale, pentru persoanele defavorizate. Noul tip de management al Poştei a atras inclusiv clienţi corporate care în trecut au ales să plece de la Poşta Română.

Poştaşul va citi contoarele

Am lucrat inclusiv la portofoliul de servicii. În acest sector lucrăm la un proiect-pilot cu un mare furnizor de utilităţi, în care va urma să-i distribuim şi încasăm facturile, dar şi să-i efectuăm procedura de citire a contoarelor.

Introducerea GPS-urilor pe flota auto a Poştei a contribuit şi va contribui din plin la scăderea cheltuielilor cu combustibilul. După primele date, vorbim de o reducere de circa 30%. În plus, vorbim şi de creşterea performanţelor din punct de vedere al livrărilor şi reducerea substanţială a orelor suplimentare pe care le plătim. Un alte exemplu de reducere a cheltuielilor a fost modul în care am decis să achiziţionăm energie electrică: de pe Bursa Română de Mărfuri. A rezultat o economie de 2,54 milioane de lei.
Toate aceste măsuri au dus la obţinerea unui profit operaţional considerabil în cursul anului 2014. A fost pentru prima oară după cinci ani când CNPR a încheiat anul pe plus.

ECONOMICA.NET Cum urmăriţi să dezvoltaţi Poşta Română?

Este evident că noi trebuie să ne concentrăm pe produse noi, pentru că, în ultimii patru ani, volumul de scrisori pe care îl distribuim a scăzut cu 40 de procente. Tot în scădere sunt şi veniturile pe care le avem din distribuirea diverselor drepturi sociale (pensii, alocaţii etc.), pentru că tot mai multă lume alege să primească banii pe card. Spre a contracara aceste trenduri, ne-am propus o strategie cu trei zone de acţiune.

Parteneriat cu eMag

Prima ar fi zona de e-commerce, unde stăm destul de rău. La acest moment întreprindem o serie de demersuri care să ne ducă acolo unde ne este locul. Această zonă poate creşte atât organic, investind din resurse proprii şi sporind partea de logistică, fie, aşa cum am mai văzut prin România, prin asocieri strategice. Acest lucru s-a întâmplat inclusiv cu unii dintre competitorii noştri sau cu diverse administraţii poştale din vest. Acest tip de demers se întâmplă şi în CNPR acum, noi fiind într-un stadiu foarte avansat privind un proiect pilot cu unul dintre cei mai importanţi jucători din zona de e-commerce, vorbim aici de eMag. Noi vom prelua şi vom livra, prin intermediul unor locaţii stabilite, comenzile pe care populaţia le va efectua la eMag.
Vor fi ghişee special destinate acestei prestaţii.
Implementarea noii strategii ar trebui să ne ducă la o dublare sau chiar triplare a numărului de colete pe care le livrăm.

Poşta Română, broker de asigurări

O a doua linie de dezvoltare este adusă de zona de brokeraj. În acest sens am înfiinţat Poşta Română Broker de Asigurări, o companie condusă de oameni cu mare experienţă în domeniul asigurărilor.

A fost o experienţă interesantă, pentru că, până la noi, nu a mai existat o companie de stat care să se fi lansat pe această piaţă în epoca modernă a asigurărilor, ca să-i zic aşa. De aceea, a durat ceva timp până ne-am înregistrat la ASF, iar activitatea noii entităţi, deţinută integral de Poştă, a demarat efectiv la finele lunii octombrie anul trecut. La ora aceasta, este în curs de extindere la nivel naţional şi vizăm să devenim în viitorul apropiat unul dintre jucătorii majori în asigurări.

Poşta îşi face bancă

În fine, o a treia zonă pe care urmărim să o exploatăm este cea a serviciilor financiare. Aici avem un exemplu în ceea ce au făcut aministraţiile poştale europene. Multe dintre ele şi-au transformat oficiile în nişte pseudo-bănci, oferind servicii bancare. Este cazul Royal Mail, care este în asociere cu Bank of Ireland, al bpost, în asociere cu BNP Paribas, al Poste Italiane, care are propria sa bancă, şi multe altele. Pe acest trend se va înscrie şi Poşta Română, mai ales că la noi în ţară bancarizarea se ridică undeva la 50%, iar în zonele mediu şi mic urbane şi cea de rural mare este o acută nevoie de acest gen de servicii.

Avem în strategie lansarea unui portofoliu de servicii financiare primare, compatibile cu tipul de clienţi care ne calcă pragul. Vorbim de prestaţii precum contul curent, anumite tipuri de împrumuturi care nu necesită sume foarte mari, cărţi de credit, schimb valutar şi o opţiune de distribuţie electronică a pensiilor, inclusiv bancomate în sediile oficiilor poştale.

Acest ultim serviciu este necesar în contextul în care, după cum am spus şi mai devreme, numărul pensionarilor care optează pentru încasarea drepturilor băneşti pe card este tot mai mare. Va exista un loc special în oficiile poştale în care vom oferi acest gen de prestaţii, un banking corner ca să-l numesc aşa.

Urmărim să înfiinţăm, în colaborare cu o entitate bancară, Poşta Română Servicii Financiare, sub brandul căreia să oferim serviciile menţionate mai devreme.
Am lansat, cu luni bune în urmă, o procedură de selecţie a unei instituţii din zona serviciilor financiare din România şi chiar din străinătate. La final a rămas să negociem cu două astfel de entităţi, cele care s-au apropiat cel mai mult de viziunea noastră. În urma acestor negocieri, una dintre aceste instituţii a rămas în cursă şi, acum o lună, Consiliul de Administraţie a mandatat comisia de negociere cu partenerul bancar ca în trei luni de zile să vină cu un draft de contract şi un business-plan. După finalizarea acestor etape, vom trece la implementarea proiectului pilot, pentru început în 3-4 judeţe. Vă pot spune că banca cu care negociem detaliile finale este Nextebank.

ECONOMICA.NET Şi pe bancomat ce va scrie?

Noi ne dorim să scrie „Poşta Română Servicii Financiare”.

ECONOMICA.NET Să revenim la procesul de privatizare al Poştei Române. Aveţi un singur ofertant pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni.

Da, vorbim de belgienii de la bpost. Nu pot spune că este o situaţie îmbucurătoare, pentru că, făcând un simplu raţionament de natură comercială, acolo unde sunt doi potenţiali cumpărători puterea celui care are ceva de vândut creşte. Asta este situaţia în care ne aflăm, avem un singur ofertat, important este acum ca acest ofertant să fie considerat drept un investitor strategic. Bpost este una dintre cele mai performante administraţii poştale din Europa, iar unul din motivele pentru care ei sunt astăzi interesaţi de preluarea CNPR este acela că şi ei au trecut printr-un proces de privatizare. În cazul lor, acesta s-a dovedit a fi foarte benefic. Ei au fost privatizaţi acum opt-nouă ani printr-o tranzacţie în urma căreia Poşta Daneză şi grupul de investiţii britanic CVC, în consorţiu, au cumpărat 50% din Poşta Belgiană. În 2013, acest consorţiu a listat procentele sale pe bursele europene. Câştigurile provenite înainte şi după listare au fost semnificative, fapt ce le-a deschis apetitul pentru acest gen de achiziţii. Rămâne ca ei să recunoască valoarea pe care Poşta Română o are astăzi şi cea la care poate ajunge în viitor şi să pună pe masă banii care să determine autoritatea ce vinde să le accepte oferta.

Au apărut o serie de elemente noi, iar bpost şi-a exprimat dorinţa de a avea un punct de vedere mai clar din partea Comisiei Europene vizavi de potenţialele ajutoare de stat de care ar fi putut beneficia în trecut Poşta.

Atenţie! Tot ce privatizează România trebuie verificat dacă a primit ajutoare de stat din 2007 până azi

Ce înseamnă asta? Că trebuie analizate toate contractele, toate potenţialele compensări guvernamentale, eşalonări la plată de care a beneficiat CNPR, pentru a fi absolut siguri că din 2007, data la care România a intrat în UE, până astăzi nu au existat astfel de situaţii. Trebuie ca lucrurile să fie foarte clare din acest punct de vedere, pentru a nu exista dispute post-privatizare.

Nu e valabil doar pentru Poştă, orice privatizare va face statul român, trebuie să parcurgă acest pas important.

La momentul de faţă, alături de reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei lucrăm la o analiză în care am luat la verificat toate măsurile susceptibile a avea elemente de ajutor de stat. Rezultatele acestei analize le vom trimite la Bruxelles undeva la finele lunii aprilie, astfel încât Comisia Europeană să ne dea un răspuns final până la începutul vacanţei de vară. Important de spus este că acest proces este benefic Poştei Române în orice circumstanţă, inclusiv în cazul în care vom hotărî ca, într-un anumit interval de timp, să mergem pe o listare.

Vrea 100 de milioane de euro

Poşta Română e pe un drum bun, dar este încă departe de a-şi atinge scopul. Asta presupune şi atragerea unui important capital financiar menit să contribuie la relansarea sa. Estimările noastre vorbesc de o sumă situată undeva la 100 de milioane de euro, bani necesari a fi investiţi pentru a aduce compania la un grad de compatibilitate cu administraţiile poştale din vestul Europei.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Românii care vin din sudul Africii intră în carantină pentru 14 zile. Șapte state din regiune au fost introduse în zona roșie
Românii care vin din sudul Africii intră în carantină pentru 14 zile. Șapte state din regiune au fost introduse în ...
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că sâmbătă a fost adoptată o Hotărâre a CNSU în baza căreia ...
Sediul clubului de fotbal Juventus Torino, percheziționat de polițiști. Zeci de transferuri sunt suspecte
Sediul clubului de fotbal Juventus Torino, percheziționat de polițiști. Zeci de transferuri sunt suspecte
Sediul clubului de fotbal Juventus Torino a fost percheziţionat vineri de poliţia financiară, în legătură cu zeci de ...
1.727 de cazuri noi de COVID-19 și 180 de decese, confirmate în ultimele 24 de ore. 168 de paturi libere la terapie intensivă
1.727 de cazuri noi de COVID-19 și 180 de decese, confirmate în ultimele 24 de ore. 168 de paturi libere la terapie intensivă
Un număr de 1.727 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate ...