Angajatorii ar putea aduce la muncă, în ţară, tot cel mult 30.000 de noi lucrători din afara UE, în 2021, în ciuda pandemiei de Covid-19

Pentru anul 2021, Guvernul propune menţinerea unui număr maxim de 30.000 de noi lucrători extracomunitari, aduşi la muncă în ţara noastră, potrivit unui proiect de Hotărâre lansat în dezbatere publică. Informaţia vine în contextul în care avem, în perioada crizei provocate de Covid-19, în medie, circa 6.800 de locuri de muncă vacante lunar, pe care nu le vrea nimeni, nici mulţi dintre cei care au ajuns şomeri în această perioadă, nici mulţi dintre cei care au revenit în ţară din cauza pandemiei. Majoritatea locurilor de muncă pe care nu le vor românii sunt în construcţii şi industria ospitalităţii. Economica.net vă aminteşte că începând din anul 2019, angajatorii au undă verde de la Guvern să aducă la muncă în România cel mult 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene. 
Cristina Şomănescu - lun, 02 nov. 2020, 08:57
Angajatorii ar putea aduce la muncă, în ţară, tot cel mult 30.000 de noi lucrători din afara UE, în 2021, în ciuda pandemiei de Covid-19

Actualizare 30 decembrie 2020

Guvernul a aprobat, prin HG nr. 1133 din 2020, un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul 2021, mai puţin decât anunţase iniţial.

Ştirea iniţială din 2 noiembrie 2020

Angajatorii ar putea aduce la muncă, în ţara noastră, cel mult 30.000 de noi lucrători extracomunitari în anul 2021, dacă proiectul de Hotărâre, lansat în dezbatere publică la sfârşitul lunii octombrie, va fi adoptat în forma iniţială.

Economica.net a scris, în repetate rânduri, că din 2019 încoace, Guvernul a decis ca angajatorii pot aduce la muncă în România maximum 30.000 de noi lucrători din afara UE pe an.
În ciuda creşterii şomajului şi a revenirii în ţară a unui număr mare de români care au muncit în străinătate, avem în continuare, în medie, lunar, circa 6.800 de locuri de muncă vacante, pe care nu le vrea nimeni, reiese din explicaţiile Guvernului în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, consultat de Economica.net.

În primele opt luni din 2020, am avut aproape 55.000 de locuri de muncă vacante, pe care nu le-a vrut nimeni, deşi au fost declarate ca fiind disponibile, în mod repetat, de către angajatori, explică Guvernul în nota de de fundamentare a proiectului de act normativ.

  • Per total, din evidenţele ANOFM reiese că în perioada ianuarie – august 2020 am avut peste 267.000 de locuri de muncă vacante în ţară, în scădere cu circa 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, se mai arată în documentul citat mai sus.

Mulţi dintre şomeri şi dintre cei care au revenit în ţară în anul pandemiei de Covid-19 nu acceptă munca „de jos”. 

În perioada ianuarie – august 2020, peste 4.100 de firme au făcut demersurile necesare la Inspectoratul pentru Imigrări să aducă la muncă lucrători extracomunitari pentru 49.200 de locuri de muncă vacante pentru care nu au reuşit să găsească forţă de muncă din România, deşi le-au declarat vacante în mod repetat. Cele mai multe dintre aceste posturi sunt în construcţii, restaurante şi hoteluri, arată datele citate de Guvern.

Punctual, angajatorii au căutat din spaţiul extracomunitari, în perioada antemenţionată, peste 10.500 de muncitori necalificaţi în construcţii, circa 5.900 de zidari, fierari, dulgheri, sudori, 1.400 de oameni care să lucreze ca ajutor de bucătar şi peste 1.100 de oameni care să lucreze ca spălător de vase în bucătărie, reiese din datele furnizate de Guvern în nota de fundamentare a proiectului.

  • Spre comparaţie, în primele opt luni din anul 2019, circa 4.700 de societăţi au avut, în total, în jur de 57.000 de locuri de muncă pentru care au cerut lucrători din afara UE, pentru că în ţară nu au găsit oameni dispuşi să le ocupe, reiese din explicaţiile Guvernului.

Explicaţii

Pe de o parte, locurile de muncă neocupate sunt considerate neatractive pentru forţa de muncă locală din cauza salariilor şi beneficiilor modeste, din cauza programului, volumului mare de muncă şi, uneori, din cauza distanţei până la locul de muncă, reiese din discuţiile avute de Economica.net cu recrutorii.
Pe de altă parte, lucrătorii din afara UE, motivaţi de sărăcie, muncesc mult, bine şi eficient, iar pentru ei salariul minim pe care-l primesc aici e semnificativ mai mare decât ar câştiga în ţara de origine. Vă amintim că legea obligă angajatorii din România să plătească lucrătorii extracomunitari cu cel puţin salariul minim pe economie.

Cum a fost până acum

În perioada anilor 2014 – 2016 inclusiv, numărul maxim al lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi pe piaţa muncii din România, a fost acelaşi: 5.500 de oameni pe an.
Şi pentru anul 2017 Guvernul hotărâre iniţial că piaţa muncii are nevoie tot de maximum 5.500 de noi lucrători extracomunicari, potrivit HG nr. 35 din 2017.
În premieră, pe 26 octombrie 2017, Guvernul a anunţat că va suplimenta cu 3.000 numărul străinilor din spaţiul extracomunitar, nou-admişi să lucreze în ţara noastră în anul 2017. Intenţia Guvernului de a creşte numărul lucrătorilor nou-admişi pe piaţa muncii în 2017 s-a concretizat prin HG nr. 891 din 2017.
Prin urmare, în anul 2017, Guvernul le-a permis angajatorilor să aducă la muncă în ţară, în total, cel mult de 8.500 de noi lucrători extracomunitari.

În 2018, numărul maxim al lucrătorilor din afara UE, nou-admişi pe piaţa muncii, a ajuns la 15.000 de oameni, potrivit HG nr. 946 din 2017, actualizată prin HG nr. 596 din 2018.
În 2019, Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de lucrători extracomunitari, nou-admiși pe piața muncii din România, dublu față de nivelul anului 2018, potrivit Hotărârii nr. 634 din 2019, în vigoare din 30 august 2019.
Şi pentru anul 2020, Guvernul a aprobat un contingent de 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, potrivit HG nr. 968/2019, consultate de Economica.net.

Citeşte în Economica.net şi:

Peste 25.000 de cetăţeni din afara UE muncesc în România; majoritatea din Vietnam, Turcia, Nepal

Peste 1.400 de angajaţi din afara UE, aflaţi la muncă în ţară, şi-au pierdut locurile de muncă în pandemie; sub 20% dintre ei s-au reangajat

Acoperirea deficitului de pe piaţa muncii cu cetăţeni extracomunitari devine obiectiv al strategiei naţionale privind imigraţia până în 2023

Te-ar mai putea interesa și
S-a turnat betonul pe primul tunel de autostradă din România, pe tronsonul Tigveni-Curtea de Argeș din A1 FOTO, VIDEO
S-a turnat betonul pe primul tunel de autostradă din România, pe tronsonul Tigveni-Curtea de Argeș din A1 FOTO, VIDEO
Constructorul PORR a turnat betonul pe ambele fire ale primului tunel de autostradă din România, cel care se construiește pe lotul Tigveni-Curtea de Argeș al autostrăzii Sibiu-Pitești, și care......
Cartel Alfa cere public premierului să mărească salariul minim la 4.350 de lei. Scrisoare deschisă
Cartel Alfa cere public premierului să mărească salariul minim la 4.350 de lei. Scrisoare deschisă
Sindicaliștii de la Cartel Alfa, una dintre cele mai mari confederații sindicale din România, îi cer premierului Bolojan ...
Ce va face Ciprian Ciucu mai întâi la Primăria Capitalei
Ce va face Ciprian Ciucu mai întâi la Primăria Capitalei
Noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a e declarat, la Digi 24, că, imediat după preluarea funcției, se va ...
Comisia Europeană pregătește privilegii speciale pentru noua categorie de mașini produse cu componente europene
Comisia Europeană pregătește privilegii speciale pentru noua categorie de mașini produse cu componente europene
În pachetul de noi reglementări pentru industria auto, oficialii Comisiei Europene par să fi făcut loc unei categorii ...